Jurnalismul, încotro ?
Obişnuiam să citesc principalele cotidiene locale şi centrale pe la vârsta de 16 ani. Am continuat să o fac până în prezent . Totuşi, ceva s-a schimbat şi nu ştiu dacă neapărat în bine. Începând cu 2002-2003 internetul şi-a făcut simţită prezenţa din ce în ce mai mult. Cu timpul, din ce în ce mai multe persoane se foloseau de acest instrument pentru a avea acces la informaţie. Întotdeauna am considerat internetul ca fiind una dintre cele mai mari descoperiri. Chiar şi aşa, internetul poate dăuna uneori. Iau aici exemplul jurnalistului de rând.
Dacă ar fi să fac o comparaţie a informaţiilor prezentate în unele cotidiene locale sau centrale cu mai bine de 5 ani în urmă şi cele din prezent , aş spune că jurnalismul a evoluat dintr-un singur punct de vedere. Mă refer aici la viteza cu care ajunge informaţia la cititor. Din păcate, informaţiile oferite opiniei publice nu mai sunt atât de corecte. Spun aici că datorită internetului , reporterul care obişnuia să facă muncă de teren este acum o specie pe cale de dispariţie. Se întâmplă din ce în ce mai rar ca reporterii să meargă pe teren, să facă un reportaj ca la carte, să verifice informaţia din cel puţin trei surse pentru a o prezenta cât mai independent sau să discute faţă în faţă cu personajul principal, să se uite în ochii lui, să îl simtă.
Acum totul se face în grabă . Redactorii şefi au nevoie de informaţie cât mai repede pentru a-i da drumul, reporterii nu se încadrează în timp şi spun că informaţia nu a fost verificată în trei surse diferite, moment în care redactorii , presaţi de timp şi ei, renunţă la a mai verifica informaţia şi o publică aşa cum cred ei de bună cuviinţă. Astfel, informaţia care ajunge la cititor este una fracţionată şi de multe ori neconformă cu realitatea. Trebuie menţionat că cititorul de rând trebuie să îşi formeze propria opinie despre un subiect anume, iar jurnaliştii trebuie să facă în aşa fel încât să prezinte informaţia fără a o interpreta, fără a impune un anumit punct de vedere.
Am ajuns ca să vedem pe stradă oameni care şi acum cred că televiziunea sau presa scrisă din România educă. Oamenii de astăzi apreciază emisiunile de scandal, cele în care politicienii se înjură reciproc în prag de alegeri. Oamenii vor să vadă la televizor politicieni oameni care croşetează sau care dau cu mopul prin şcoli. Oamenii preferă ştirile de la ora 5. Nu aş generaliza pentru că nu îmi place spiritul de en-gros-ism, însă vedem din ce în ce mai multe persoane care preferă aceste lucruri şi nu acceptă să îi contrazici cu argumente credibile deoarece cred 100% în televizor sau în presă.Sunt publicaţii care în ediţiile online prezintă fişiere video ataşate anumitor ştiri. Te aştepţi ca fişierul video să aibă legătură cu ştirea respectivă, dar nu se întâmplă aşa. Îţi dai seama că unii jurnalişti abia au descoperit celebrul youtube.
Concluzia este una singură : nici televiziunea şi nici presa scrisă nu educă . Educaţia o primeşti la şcoală şi în familie.Jurnalismul, ca şi meserie, a luat calea internetului dar a uitat de necesitatea calităţii informaţiei şi a conţinutului ei. Vrem să citim reportaje de calitate. Vrem ca ele să fie postate şi pe internet, pe pagina online a publicaţiei respective. Vrem calitate !
Până când aceste lucruri se vor întâmpla, voi continua să cred în următorul motto : “îmi iubesc ţara atunci când nu ma uit la televizor şi când nu merg pe stradă” O.P.
Tags: foto, internet, mass-media, politica, RomaniaCommentarii
Hai,spune sincer, la ce te gandesti ?
ah, nu uita, daca poza ta nu apare langa comentariu, fa-ti un gravatar!
Twitter
IM Online
-
Statistici