Avantajele copilăriei
Nu ştiu dacă este chiar cel mai potrivit titlu. Cert este că nu voi vorbi despre lucrurile pe care obişnuiam să le fac atunci când eram mic. Nu pentru că nu ar merita rememorată acea perioadă, ci pentru că vreau să mă axez doar pe un singur lucru : plăcerea de a te juca, de a te simţi liber. Am avut o copilărie atât de fericită, încât povestea copilăriei mele va fi povestită, probabil, chiar şi de copiii copiilor mei. Sau cel puţin aşa mi-ar plăcea să cred. Dintre toate plăcerile, două îmi erau foarte dragi. Călătoriile şi bătutul mingii pe toate drumurile.
Ce mai conta că veneam acasă murdari din cap şi până în picioare sau că aveam genunchii juliţi de la zgură sau asfalt ? Ce mai conta că tricourile şi pantalonii scurţi erau plini de la iarba prin care mă aruncam ca să prind toate mingiile ? Mă simţeam în largul meu, eram foarte fericit că îmi ocup aproape tot timpul făcând ce îmi place. Mereu îmi spunea maică-mea să profit la maxim de momentele acelea şi nu înţelegeam de ce. Acum ştiu. Am crescut, am la rândul meu un copil şi sunt convins că îi voi da aceleaşi sfaturi.
În perioada copilăriei, pe lângă alte activităţi cultural-artistice, jucam foarte mult fotbal cu prietenii de la bloc. Am prins perioada împuşcatului, când la ora 12 fix trebuia să fie linişte deplină. Dar cine să o păstreze ? Băteam mingea de dimineaţa şi până seara târziu, cu pauză de masă şi somn. Îl ţin minte şi acum pe administratorul de bloc, unul băţos, cu o mustaţă apăsătoare, care ne fugărea de mama focului pentru că deranjăm liniştea publică. Nouă ne făcea plăcere să fim alergaţi. Vă daţi seama ce gălăgioşi eram. Iată că acele vremuri au trecut, iar viaţa şi-a urmat cursul ei. Mult timp de atunci nu am mai pus piciorul pe minge, nu m-am mai întâlnit cu aceiaşi prieteni şi n-am mai gustat din plăcerile copilăriei. Venise timpul să fac curte fetelor, să merg la liceu şi să mă pregătesc pentru viaţă.
Cu doi ani în urmă mi-am adus aminte de vremea copilăriei. Jucam fotbal pe teren sintetic în fiecare week-end, pe timp de noapte.Era extraordinar, dar, cum lucrurile frumoase durează foarte puţin, m-am ales cu o febră musculară de toată frumuseţea, ca mai apoi să ajung să nu mai pot juca fotbal deloc, din cauza unor dureri lombare . Dau semne de bătrâneţe, chiar dacă îmi e carcasa încă bine lustruită. N-am ce face acum, însă îmi pot aminti cu plăcere de avantajele copilăriei mele.
Commentarii
11 Comentarii on Avantajele copilăriei
-
anonim on
Tue, 18th Aug 2009 4:18 pm
-
d3m3ntzial on
Tue, 18th Aug 2009 5:11 pm
-
andreea on
Wed, 19th Aug 2009 12:49 am
-
iulia on
Wed, 19th Aug 2009 10:21 am
-
d3m3ntzial on
Wed, 19th Aug 2009 12:03 pm
-
anonim on
Wed, 19th Aug 2009 8:33 pm
-
d3m3ntzial on
Thu, 20th Aug 2009 8:21 am
-
anonim on
Thu, 20th Aug 2009 9:40 pm
-
andreea on
Thu, 20th Aug 2009 11:56 pm
-
d3m3ntzial on
Sun, 23rd Aug 2009 12:06 pm
-
orsi on
Tue, 25th Aug 2009 9:45 pm
Ce frumoasa a fost copilaria!
Ai avut o copilarie frumoasa ca jucai fotbal.
Nu ca acum, cand copiii se joaca la calculator sau scuipa seminte pe jos…
Si pe noi ne alergau vecinii cand ii mai suparam.
Ne certau, ne mai trageau de urechi, dar eram foarte fereicti cand ne jucam.
Tu ai fost tras de urechi in copilarie? Sau ai fost cuminte…
Daca ar fi sa ne luam dupa marimea urechilor,as putea spune ca am fost tras de urechi de mic
si uite asa l-ai pomenit pe mos Damian,dumnezeu sa-l ierte ca tare mai avea grija de linistea locatarilor.
La mine cea mai frumoasa perioada a copilariei a fost cea petrecuta la bunici. Ma cataram in copaci, mergeam la scaldat sau la cules de fragi pe dealuri si ajungeam tarziu acasa murdara, obosita, dar mai fericita decat am mai fost vreodata de atunci.
Andreea, sa-l ierte Dumnezeu, ca multe pacate a mai facut. Cand eram copil, eram convins ca omul ala nu are suflet. Pe de alta parte, isi facea treaba cu varf si indesat.
Iulia, sunt multe amintiri legate de copilarie pe care ni le aducem aminte cu placere fiecare dintre noi. Sunt chestii care acum ni se par banale, insa ne tineau fericiti de dimineata si pana la apusul soarelui. Doamne, ce mi-e dor de copilarie !
@Dan. Ce mai conteaza ca ai fost tras de urechi de mic (ca si mine, de altfel), daca ai avut o copilarie asa frumoasa?
Iar prin jocurile pe care le jucai nu numai ca erai fericit, dar te ajutau sa fdevii sociabil si sa interacationezi bine cu oamenii pentru viitor.
Ce jocuri jucai cel mai des?
Ai mai fost tras de urechi si in liceu sau de ziua ta? Eu am scapat de asta.. hehe
Numai bine!
Nu, in liceu nu am avut probleme de genul asta. Nici de ziua mea. Erau o multime de jocuri pe care le jucam cand eram mic.
Imi amintesc de telefonul fara fir, jocul cu teava de cornete facute din hartie, scurta perioada in care am folosit prastia ( pana cand am omorat o vrabie de care mi-a parut f. rau ), tara tara vrem ostasi, de-a v-ati ascunselea, tenis de picior, balegar ( tot cu mingea ) etc etc etc.
Mai era un joc care implica o placa din cauciuc si niste cutii de chibrituri, sau altul in care doi baieti mijeau in timp ce alte doua fete (minim) se ascundeau. CIne gasea pe cine, o saruta pe gura sau obraz. Asta se joaca dupa 12 ani. Tu ce jucai ? Hai sa ne amintim!
Eu jucam jocul cu cornete de hartie! Asta era cel mai apreciat!
Se juca si foarte des fotbal.
Jucam foarte mult badminton si ping pong pe asfalt.
Mai aveam si arcuri cu coarda de sfoara, trageam in pasari cu niste nuiele, in loc de sageti, dar am renuntat la asta, desi nu am omorat nici o pasare (daca tu ai omorat vrabia erai copil si ai facut asta in joaca, in nici un caz nu a fost intenta ta sa o omori).
imi aduc aminte dane de cornetele care tronau seara in fata blocului.de vecinul Romascanu care iesea la noi de cate ori jucam mingea in fata portii lui.de jocurile de-a ascunselea de la sindicat.dar iarna de zarva care era in spatele blocului la derdelus?frumoase vremuri.cand eram in liceu imi placea o cugetare:”dar unde sunt zapezile de altadata?cred ca se potriveste la acest remember al tau.
Offf…zapezile de altadata…. Mi-e teama ca ne vom aminti din ea doar uitandu-ne la poze.
Frumos articol…
Mi-a adus aminte de o melodie: Leasa Dragos-diferente. Acest cantec prezinta diferenta dintre copiii de azi si de ieri…ca sa zic asa
Hai,spune sincer, la ce te gandesti ?
ah, nu uita, daca poza ta nu apare langa comentariu, fa-ti un gravatar!
Fii si tu fan Herbalife!
Twitter
-
Statistici