Happy halloween!
Da, știu, românului îi place să petreacă, așa că inventează sau împrumută sărbătorile altei țări pentru a avea motiv să tragă un gât de tărie și să bage niște friptană la ghiozdan. În seara asta domnește usturoiul. Nici nu vreau să mă gândesc câte cupluri se vor simți jenațe de partenerul care îi râgâie în freză în timp ce fac sex, dorm sau, pur și simplu, se uită la televizor. Dar, no, unde-i rost de sărbătoare nu e rost de ceartă. Hapi halăuin!

Razbunarea porcilor
In prezent,in Romania, exista doua focare de gripa porcina de tip nou.O femeie,profesoara la o scoala din Bucuresti, sta sa moara din cauza complicatiilor provocate de gripa,in timp ce unui barbat din Iasi ii tremura chilotii de frica noului virus care tocmai i-a invadat trupul.
Elevii care au intrat in contact cu profesoara stau obligatoriu in carantina timp de sapte zile.La randul lor,elevii au intrat in contact cu alti elevi sau prieteni, dupa care au mers acasa unde au intrat in contact cu parintii, care, la randul lor, au intrat in contact cu alte persoane.
Asta inseamna ca e foarte posibila declansarea unei pandemii, ceea ce este cu atat mai grav,pentru ca Ministerul Sanatatii a anuntat ca primele vaccinuri se vor face incepand cu decembrie.Mai pe scurt, Dumnezeu cu mila!
Urmare a acestor intamplari, cum sa nu zici ca asta e blestemul porcilor si ca de Ignat cei ce vor fi sacrificati vor fi oamenii? No, ziceti voi!
Mersul la wc-ul public
In: Fucktard, Romania, diverse, fun, loc de dat cu capul, mizerii, social
Unul dintre lucrurile pe care nu doresc să mi se întâmple este mersul obligat-forțat,de nevoie,la un wc public.Asta pentru că,de cele mai multe ori,românului îi lipsesc cei 7 ani de acasă.Vedem căcați sau pișați împrăștiați de jur împrejur,colacul wc-ului mizerabil,apa netrasă după satisfacerea nevoilor fiziologice, coșul de gunoi gol și podeaua plină de hârtie sau tampoane,pereții plini de versuri sau numere de telefon etc. Păi, în condiţiile astea, îţi mai vine să mai faci ceva ?
Băi românule, da, tu, cel care nu ai nicio regulă când intri într-o budă publică, este greu, pe lângă datoria celor ce trebuie să asigure igiena wc-ului, să ridici nenorocitul ăla de capac când te pişi ? E atât de greu să nu te urci cu picioarele pe wc atunci când vrei să faci treaba mare şi să faci minimul efort de a arunca nenorocitele alea de hârtii mânjite cu opera ta de artă ? Când naibii aveţi timp fraţilor să mai şi scrieţi pe pereţi tot felul de inepţii ?
Sincer, te ia de la stomac atunci când ştii că eşti nevoit să intri într-o budă cu acces public. Odată am pus pe cineva la uşă să stea de pază, pentru că mi-am luat inima în dinţi şi am intrat la fete, crezând că este mai curat. Mare prostie am făcut. Credeam că bărbaţii sunt cei mai nesimţiţi când vine vorba de folositul wc-ului. Mi-a fost dat să văd tampoane folosite şi aruncate pe jos, nu pentru că era plin coşul de gunoi de lângă budă, ci pentru că nu mai încăpeau în wc. Fetelor, sunt convins că ştiţi cu toate ce e ăla ciclu, dar chiar sunteţi atât de lipsite de bun simţ încât să arătaţi asta tuturor ? E atât de greu să înveleşti absorbantul ăla într-o bucată de hârtie igienică şi să îl arunci la coşul de gunoi ? Nici nu vreau să mă gândesc cum faceţi acasă !
Acesta este un semnal de alarmă tras pentru cei fără cei şapte ani de acasă. Voi, cei care vă simţiţi cel puţin la fel de jenaţi ca mine atunci când vine vorba de mers la o toaletă publică, nu ezitaţi să le bateţi obrazul celor care fac asta! Spuneţi-le să meargă la wc şi să lase curat după ei. Când ies, să se spele neapărat pe mâini pentru că niciodată nu se ştie cu cine daţi mâna. Şi rostiţi-le următoarele versuri : futu-ţi mama ta să-ţi fut de poet necunoscut! Când mai treci pe la closet, cacă-te, nu fi poet!
Sus în deal…
Deşi recunosc că este o idee originală, nu ştiu dacă aş avea doza aia de nebunie să îmi ridic o asemenea casă. Nu în ţara asta, cu oameni care aleargă după ajutoare sociale de încălzire a locuinţei ![]()

Meseriaşul român
In: Romania, bani, diverse, loc de dat cu capul, personal, social
Aşa cum am mai spus, mă bate gândul să îmi renovez în baie. Pentru asta am nevoie de doi meseriaşi care să facă treaba rapid, dar bine. Am apelat la recomandările unor amici, care mi-au dat ca surse câţiva meseriaşi. Au ţinut,însă, să mă atenţioneze că pot deveni relaxaţi pe final de lucrare. Chestia asta mi-a amintit de nişte lucruri întâmplate de-a lungul timpului, când o mână de meseriaşi veniţi la recomandarea unor amici au cam dat chix. În plus, cunosc foarte mulţi oameni care se cam plâng, nu atât de serviciile prestate de meseriaşii din România, ci de faptul că sunt cam delăsători şi neserioşi.
Mai mereu eşti pus în faţa a două situaţii : să angajezi o echipă, pe bază de contract, care vor fixa un termen cam mare de terminat lucrările şi care sunt foarte scumpi sau să mergi pe mâna unor amici care au lucrat cu unii meseriaşi ce lucrează rapid şi ieftin. Înţelegem că de cele mai multe ori optăm pentru a doua variantă. De aici începe distracţia. Dacă băieţii iau startul aşa cum trebuie, muncesc într-un ritm alert, părând că vor să facă lucrarea la timp, după câteva zile încep problemele. Ba spune că întârzie că are nu ştiu ce problemă, ba greşeşte lucrarea de îţi vine să te urci pe pereţi, ba se uită plecat la masă, ba îi place să cam bea.
Îmi aduc aminte că mi s-a defectat ceva la antena de satelit şi am apelat la o echipă de profesionişti. Aveam nevoie urgentă de ei, pentru că urma un meci la care aş fi vrut neapărat să mă uit.Altfel, apelam la firma de service. Mi-a răspus un tip şi mi-a zis că, în cazuri de intervenţii urgente, mă va costa cu 50 de lei mai mult faţă de costurile iniţiale. Am bătut palma şi am fixat ca oră de intervenţie ora 16. S-a făcut ora 17 şi ăla nu mai avea a veni. Dau telefon, îmi răspunde şi îmi zice că vine în jumătate de oră din cauză că nu terminase o lucrare la timp. S-a făcut ora 19. Dau telefon.Niciun răspuns. Ora 20. Dau telefon, răspunde şi îmi zice că mai bine o lăsăm pe mâine dimineaţă. Săracul, n-a mai venit a doua zi din cauză că l-am cam scuturat. Acum iar am probleme cu antena. Sun la ei şi într-o oră ajung la mine. Asta pentru că e criză şi nu au lucrări. De asta, preţul este negociat la sânge, iar ei au de pierdut.
Nu vreau să generalizez şi să zic că muncitorul român este pe cât de meseriaş, pe atât de delăsător. Poate că ar fi incorect. Cert este că eu am întâlnit foarte mulţi oameni de acest fel. Aş minţi dacă aş zice că nu am avut de-a face şi cu oameni serioşi. Chestia este că, de cele mai multe ori, oamenii serioşi sunt ocupaţi sau cresc preţul odată ce recomandările se adună. Ce facem cu aceşti oameni ? Sunt convins că v-aţi lovit şi voi de astfel de lucruri. Cum le-aţi rezolvat ? Puteţi face un profil al meseriaşului român ?
Balul bobocilor
Vineri seara am fost invitat, în calitate de sponsor, la Balul bobocilor organizat de liceenii mărășeșteni. Bobocii, acele ființe fragile, care au nevoie de grija celor mai mari, s-au prezentat foarte bine, chiar dacă au avut emoții foarte mari. Mi-am adus aminte cu plăcere de vremea când am fost și eu boboc, când nu mă interesa mai nimic în afară de distracție. Sala de spectacole a fost plină ochi, probele de concurs au fost destul de bine gândite, iar prestația artiștilor care au urcat pe scenă a fost una de apreciat. Read more
Lansare de carte
Astăzi, la Adjud, a avut loc una dintre cele mai importante acțiuni prilejuite de zilele municipiului Adjud, anume lansarea de carte a poetului Paul Spirescu. Paul Spirescu, prin cartea sa de poezie ”Eu, adică umbra mea” a obținut, în cadrul acestei lansări de carte, titlul pentru poetul anului, titlu oferit de către Corneliu Antoniu, președintele filialei Galați-Brăila a Uniunii Scriitorilor din România.
Poetul a ținut să mulțumească în primul rând celor care au lipsit de la această prezentare, referindu-se, bineînțeles, la poeții și scriitorii Vrancei, care, din păcate pentru noi, muritorii, au făcut pasul către lumea sfântă. Constantin Ghiniță, Dumitru Pricop, Florin Panait sau Florin Paraschiv sunt titanii care au părăsit această lume pentru o alta mai bună, unde, poate, vor fi apreciați la adevărata lor valoare.
Am mai spus și o spun și acum : poetul Paul Spirescu este un om adevărat, iubitor de oameni adevărați, omul de casă al lui Dumnezeu, poet născut, nu făcut. Este un poet complet, unul dintre puținii oameni de calitate cu care județul nostru se poate lăuda. Stilul său bacovian, versurile sale pline de patimă, trăirile sale pline de învățăminte cât și valoarea sa incontestabilă, fac ca poeziile sale să capete o însemnătate extraordinară și îl plasează între cei mai buni poeți la nivel național.
Din păcate, nu pot să nu remarc absența oamenilor preocupați, mai degrabă, de criza economică, politică și culturală prin care trece țara noastră. În afară de câțiva mari scriitori și poeți, atâți câți au mai rămas, au venit alături de marele poet elevi de la liceul Emil Botta din Adjud, dar câțiva prieteni apropiați. Nu tu reprezentanți ai presei, nu tu oameni interesați de cultură. Poate dacă și-ar fi lansat Guță un album nou…





