Despre creativitate şi performanţă
În toată lumea, dar mai ales în România, cel puţin în cadrul instituţiilor publice(deşi se poate aplica cu uşurinţă şi în mediul privat), una dintre marile probleme nu este că salariaţii ştiu prea puţin, ci că nu ştiu ce ştiu. Pentru a funţiona corect, pentru a merge înainte, trebuie să creăm o organizaţie a învăţării şi trebuie să conştientizăm şi, mai ales, să ne asumăm faptul că nu suntem perfecţi.
Ţin minte că, într-o conversaţie avută cu un manager al unei firme despre metode de perfecţionare continuă a salariaţilor, acesta mi-a dat exemplul lui Arthur Koestler care definea creativitatea ca “un tip de învăţare în care profesorul şi elevul se află în aceeaşi persoană”. Această definiţie ar trebui să stea la baza construirii unei instituţii/organizaţii prospere. Trebuie să realocăm cunoştinţele de la nivelurile individuale la cele de grup.
Sigur că da, acest lucru poate suna elementar, însă cum reacţionăm când suntem întrebaţi astfel:
- unii dintre colegii voştri au performanţe mai bune decât ceilalţi ?
- v-ar plăcea ca şi ceilalţi să devină la fel de buni ?
- ce faceţi în privinţa asta ?
Putem deduce foarte simplu că învăţarea nu se face automat.Ea trebuie gestionată corect şi eficient, pentru că viteza de dezvoltare şi bunul mers al instituţiei/companiei nu va fi determinată de oamenii cei mai rapizi şi mai inteligenţi, ci de cei mai lenţi şi mai puţin pricepuţi.
Aici intervine una dintre marile obstacole pe care le întâlnim la conducătorii instituţiilor. Nu se întâmplă prea des ca ei să asigure crearea de condiţii favorabile pentru învăţare şi formare continuă.Învăţare = informare, acces la ultimele noutăţi, informaţii obţinute peste graniţele din cadrul instituţiei. Da, asigurarea unor astfel de condiţii presupune costuri destul de mari – investiţii în IT, deplasări, etc. Vorba aia, dacă ţi se pare prea costisitoare competenţa, încearcă incompetenţa !
Dar puterea unei instituţii nu se realizează doar prin transferul abilităţilor între niveluri şi prin transformarea competenţilor în competenţă. Orice tip de cunoaştere se prezintă în trei forme diferite:gazoasă, fluidă şi solidă. Starea de gaz se regăseşte în ceea ce avem în minţile noastre. Cunoaşterea fluidă apare atunci când discutăm despre diverse lucruri cu alţii. Cunoaşterea solidă e materia care se concretizează în produsul finit, în ceea ce oferim clienţilor, contribuabililor. Aşadar, ne vine o idee (gaz), începem să o discutăm cu alţii (fluid) şi, în ultimul rând, dezvoltăm un proiect (solid).
În concluzie, consider că, atât instituţiile publice, cât şi companiile trebuie să pună mare accent pe formare continuă a personalului angajat. Aceasta este cheia cunoaşterii. Mai ales că acum avem la îndemână instrumentele structurale unde se pot atrage bani extrem de necesari pentru factorul resurse umane.
Commentarii
3 Comentarii on Despre creativitate şi performanţă
-
Tweets that mention Despre creativitate şi performanţă : Dan BRAŞOV -- Topsy.com on
Wed, 27th Jan 2010 11:14 am
-
Alin on
Wed, 27th Jan 2010 11:48 am
-
d3m3ntzial on
Wed, 27th Jan 2010 9:45 pm
[...] This post was mentioned on Twitter by Dan Brasov, Dan Brasov. Dan Brasov said: Interesant! New blog post : http://www.danbrasov.ro/index.php/2010/01/26/despre-creativitate-si-performanta/ [...]
E o analiza foarte buna despre autodezvoltare profesionala.
Un lucru pe care ar trebui sa-l aiba in vedere orice persoana care si-a ales o cariera.
Ca o completare: nu asteptati prea multe de la firma/institutia unde lucrati, acest efort de autodezvoltare este in primul rand in interesul vostru.
Bravo Dane!
Felicitari pt post!
Da Aline, este buna remarca facuta de tine ! Dar oare managerii isi pun intrebarea daca isi permit sa NU investeasca in crearea unei organizatii capabile sa nu invete? Adica, pe scurt, sa nu investeasca in factorul resurse umane.
O organizatie cu un management competent metamorfozeaza capitalul uman in capital structural. Astfel, firma culege cunostintele salariatilor extrem de valorosi si, construind sisteme sau facand proiecte care sa contina aceasta competenta, le da celorlalti din firma ocazia sa invete si sa isi foloseasca noile deprinderi. Inevitabil, un astfel de proces necesita o comunicare deschisa si duce, cum de altfel este de asteptat, catre brainstorming de performanta.
Astfel, managerul devine un fel de moderator de talk-show, iar cand ajunge la acest nivel, inseamna ca e un manager de top, cu o echipa foarte buna si sudata.
Hai,spune sincer, la ce te gandesti ?
ah, nu uita, daca poza ta nu apare langa comentariu, fa-ti un gravatar!
Fii si tu fan Herbalife!
Twitter
-
Statistici