Ăsta să fie momentul ?
Mai e un pic şi se împlinesc trei ani de când scriu pe acest blog şi cei care sunt în temă cu ceea ce scriu şi-au dat seama, cred eu, că nu prea sunt mulţumit nici de ţara în care trăiesc şi nici de ceea ce fac în prezent. Mă refer la job, iar pentru cei care încă nu ştiu, eu lucrez în administraţie publică.
În mintea mea lucrurile stăteau foarte simplu : voi lucra în administraţie până când nimic nu mă va mai surprinde şi, mai ales, motiva. Odată cu trecerea timpului mi-am dat seama că i-am oferit prea mult timp acestui job. Mai ales că e prost plătit. Lucrez în administraţie din anul 1 de facultate. De la 19 ani adică. Anul viitor împlinesc 10 ani de muncă în acelaşi loc şi simt că încep să mă plafonez, dacă nu cumva chiar am făcut-o.
Tot încerc de ceva vreme să îmi găsesc un job care să mă surprindă şi să îmi ofere şansa de a-mi demonstra că se poate şi mai bine. Am investit mult suflet şi bani pentru a deschide un mic lanţ de farmacii. Eu eram nebunul ăla care deschidea uşile băncilor în plină recesiune pentru a întreba câte ceva despre condiţiile de acordare a unui credit. Trebuie să risc, mi-am zis!
După doar jumătate de an, prognozele bugetare au devenit extrem de pesimiste şi am început să am insomnii numai cât mă gândeam la împrumutul pe care l-am făcut. Un salariu am, iar dacă scade şi ăla, cu ce mai plătesc eu datoriile ?
Am mers la interviuri, am negociat unele oferte, am şi refuzat, am şi fost refuzat. Şi tot nu s-a întâmplat nimic, astfel că am ajuns să mă holbez la fluturaşul de salariu precum un constipat în budă. Credeţi-mă pe cuvânt de onoare, e deprimant să câştigi un salariu de 700-800 de lei, ştiind că ai terminat o facultate şi un masterat. Ştiind că ai nişte aşteptări de la viaţă, iar familia are aşteptări de la tine. Am ajuns să fiu plătit precum un muncitor necalificat. Iar eu chestia asta nu o înghit. Copilul are nevoie de o educaţie corespunzătoare, iar noi, părinţii ei, de o viaţă lipsită de griji.
În urmă cu două săptămâni am mers la un simpozion. Ştiam despre ce era vorba, dar am mers mai mult pentru naşa mea decât din curiozitate. Era Ziua Clientului Herbalife, loc în care se vorbea despre rezultatele obţinute de cei care au acceptat să-şi schimbe modul de viaţă şi alimentaţie. Lucruri care mă lăsau rece. Mai ales că mie nu îmi plac chestiile de genul întâlnirilor cu aplauze şi cu povestiri gen “clubul alcooliştilor”. Unde mai pui faptul că naşa mea se ocupă de vreo patru ani de zile de asta, timp în care mi-a vorbit pe larg despre tot ceea ce înseamnă Herbalife. Deci nu prea avea cu ce să mă surprindă.
Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar săptămâna trecută am luat o decizie care mi-a schimbat în întregime stilul de viaţă. Poate părea un clişeu, însă vorbesc cât se poate de serios. Am intrat în familia Herbalife şi din acel moment am înţeles că totul este plin de substanţă. Totul capătă sens. Nu vă puteţi imagina despre ce vorbesc până nu îmi urmaţi exemplul, pentru că aşa ceva nu prea poţi exprima în cuvinte. Nu vă imaginaţi că am găsit vreo comoară şi nici secretul tinereţii fără bătrâneţe.
Am înţeles doar că, odată intrat acolo, te convingi singur că sistemul MLM nu este cel pe care îl cunoşti în urma experienţelor nefericite gen Caritas sau Delphin şi că, pentru a te bucura de prestigiu şi pentru a câştiga bani, că de aia mergi acolo, trebuie să munceşti pe rupte. Ceea ce îmi place. Am ales să fac ceea ce fac pentru că am văzut rezultate reale, mai ales că multe din ele se întâmplă în familia mea. Cum să nu te bucuri când ştii că ajuţi lumea să adopte un stil de viaţă sănătos şi , pe de altă parte, mai şi faci un ban pe chestia asta ? Eu am spus-o de o mie de ori, nu aş recomanda prietenilor mei ceva de care nu sunt sigur pentru că nu îmi stă în caracter să îi păcălesc. Dimpotrivă. Vreau respectul lor.
Cât despre rezultate, aici este satisfacţia maximă ! De ce spun că mi-am schimbat în întregime stilul de viaţă ? Pentru că am trecut de la starea aia proastă, fără de speranţă, când mă gândeam doar cum să fac să împart banii în aşa fel încât să îmi ajungă toată luna şi de pâine sau mâncărică pentru fetiţa mea, la starea de bine, plină de energie şi speranţă.
Şi cum să nu gândeşti aşa dacă în numai trei zile câştigi puţin mai mult de jumătate din salariul pe care îl câştigi la jobul full-time într-o lună ?
Însă vă spun, în aceste trei zile mi-am văzut fiica doar 15-20 de minute pe zi, mi-am sărutat soţia înainte de culcare, atunci când ajungeam acasă şi am lăsat de o parte tot ceea ce înseamnă hobby-uri ( gen calculatorul, blogul personal, plimbările în prag de seară ). Lucruri care m-au făcut să îmi pun o întrebare serioasă : acesta să fie momentul pe care îl aşteptam de o viaţă ?
Întrebare pentru voi : ce sacrificii aţi face pentru a avea o viaţă liniştită pe viitor ? Aţi fi dispuşi să vă sacrificaţi timpul liber pe care îl petreceţi cu prietenii, să vă vedeţi copilul 15 minute pe zi, să vă sărutaţi jumătatea doar atunci când mergeţi să mâncaţi sau când vă pregătiţi de culcare?
Commentarii
10 Comentarii on Ăsta să fie momentul ?
-
Liviu on
Mon, 16th Aug 2010 11:06 am
-
danbrasov on
Mon, 16th Aug 2010 11:13 am
-
Liviu on
Mon, 16th Aug 2010 11:24 am
-
bucur on
Mon, 16th Aug 2010 10:14 pm
-
Tudor on
Mon, 16th Aug 2010 10:25 pm
-
ValeriuC on
Tue, 17th Aug 2010 1:00 am
-
Bogdan Epureanu on
Tue, 17th Aug 2010 1:31 am
-
danbrasov on
Tue, 17th Aug 2010 8:22 am
-
danbrasov on
Tue, 17th Aug 2010 8:25 am
-
Iulia on
Tue, 17th Aug 2010 8:54 am
Mi-aș sacrifica timpul liber și probabil și cel de somn, numai să le iau un pic din povara alor mei, cea de a-mi plăti facultatea, chiria, etc.. Numai să-mi găsesc un job după ce plec.
Cel mai recent articol al lui Liviu pe blog ..E vară- nu sunt festivaluri! 
Dupa ce pleci ? Unde ? Cunosc o persoana din Bucuresti care, la cei 74-75 de ani ai sai, a ales sa mearga pe un program de control al greutatii. Trebuia sa slabeasca pentru ca grasimea ii punea sanatatea in pericol.
Apoi, datorita fiicei ei, a intrat in acest business, mai ales pentru ca se simtea singura. Era pensionara, iar sotul ei nu mai traia. Macar isi ocupa timpul cu ceva, ca oricum nu avea bani sa se plimbe prin tara. Na, stii cum e pensia !
Acum are 78 de ani si a vazut jumatate din lume. Asta ma ambitioneaza si mai tare, mai ales ca eu nu am avut “norocul” sa vad mai mult de o tara straina mie.
Mă refeream la plecarea la facultate. :D
Consideră-te norocos. Eu nu am ieșit deloc din țară, încă. Prima ieșire e programată pentru Crăciun. Deci, se poate și mai rău. :))
Cel mai recent articol al lui Liviu pe blog ..E vară- nu sunt festivaluri!
buna intrebare la care se cauta un raspuns foarte dur si intelept.Daca nu te sacrifici nu reusesti…
Cel mai recent articol al lui bucur pe blog ..Marturie
Cand e vorba de propria familie, nu-i pot spune sacrificiu. :)
Cel mai recent articol al lui Tudor pe blog ..Ce faci cu un venit lunar de 1000 de euro din blog
Acu… am si eu o intrebare… ca Gica Contra… Daca tot te descrii ca un baiat capabil, de ce nu pui pe picioare un business care sa iti aduca satisfactiile de care ai nevoie, si sa si ajute orasul asta… asa, pe cat se poate? Familia Herblife… hmm, am fost la un “simpozion” a lor, si sincer, nu stiu ce a putut sa te loveasca asa rau sa devii un fan a lor.
In primul rand sfatul meu este sa ai putina rabdare inainte de a lua vreo decizie radicala (cum ar fi de exemplu sa renunti la job si sa te ocupi full time de Herbalife) pentru ca in mai putin de trei luni nu ai cum sa obtii rezultate relevante.
Personal cred ca aceste MLM-uri iti ofera posibilitatea unui salar decent daca le practici full time sau a unui bonus la salar daca le faci part time, dar nici intr-un caz nu te imbogatesc… am fost si eu implicat (cand a aparut AmWay in Romania si am fost si manager / coordonator zonal) asa ca in principiu stiu destul de bine despre ce vorbesc.
Cat despre sacrificii… nu stiu… trebuie gasita calea de mijloc… da, trebuie sa incerci sa iti construiesti un viitor mai bun, dar gandeste-te si la faptul ca nu ai nici o certitudine ca acel viitor va exista (poate maine te calca o masina sau poate in 2012 ne loveste un asteroid si o mierlim cu totii)… personal am ales sa incerc sa scot maximum din 8 ore pe zi si in rest sa ma bucur de viata.
@ValeriuC pai asta am si spus ! Am facut un credit anul trecut. Nu pentru bunuri, cum fac unii, ci pentru a investi intr-o afacere, zic eu, de viitor. Deci am business-ul meu din care intentionez sa scot bani ca si contravaloare a unor servicii de calitate. Am deschis un mic lant de farmacii.
Cat despre Herbalife, sincer, cu mana pe suflet iti spun, nici eu nu stiu ce anume m-a lovit astfel incat sa intru in afacerea asta. Poate faptul ca nu e un sistem clasic MLM in care bagi niste bani si astepti ca prostii pe care ii convingi sa intre dupa tine sa iti umple contul in timp ce tu te distrezi la tv. Aici e vorba de rezultate. Nu se vand borcanase cu pastile si prafuri, ci rezultate.
Eu vreau cumva sa leg business-ul meu, cel in care am investit bani, de afacerea Herba, care reprezinta o ambitie de-a mea. Si tot ce fac este pentru sotia si copilul meu, care merita o viata mai buna.
@Bogdan nu am spus ca voi renunta la jobul full-time. Voi face acest pas in momentul in care reusesc sa imi asigur un venit constant cel putin cu 300-500 lei mai mare decat venitul pe care il am acum.
ps : consider ca poti trai mai mult decat decent daca te implici 100% in business. O dau ca exemplu pe nasa mea si pe buna ei prietena, care isi permit oricand sa bage mana in buzunar pentru a merge intr-o vacanta sau pentru a cumpara hainele dorite. Dar muncesc pe rupte.
Chiar ma bucura faptul ca mai exista oameni care vor sa evolueze, sa vada dincolo de jobul de zi cu zi. Eu una, daca nu faceam o schimbare, cred ca ajungeam la nebuni, la cat de stresata eram. Indiferent de contextul economic, NIMENI nu merita sa munceasca aproape voluntar pe branci. Si da, exista alternative pentru oricine.
Daca toti am sta pe loc, multumindu-ne cu frimituri, lumea nici nu ar mai evolua. Desi pare greu la inceput, se poate. Noi avem exemplul cu firma si incepem incet, incet sa ne redresam. Dar daca nu faceam schimbarea asta ingrosam randul somerilor in Bucuresti si nu ne ramanea decat sa ne vaitam.
Cel mai recent articol al lui Iulia pe blog ..Primul site culinar din Vrancea se lansează astăzi!
Hai,spune sincer, la ce te gandesti ?
ah, nu uita, daca poza ta nu apare langa comentariu, fa-ti un gravatar!
Fii si tu fan Herbalife!
Twitter
-
Statistici