După chipul şi asemănarea lui

Încă de dimineaţă, de când am intrat pe twitter şi pe site-ul unor publicaţii centrale, m-a indignat rău de tot o ştire conform căreia Ministerul Educaţiei este dispus să aloce peste 9 milioane de lei pentru achiziţionarea unor păpuşi cu dizabilităţi pentru copiii de grădiniţă. Este vorba despre păpuşi aflate în scaun cu rotile sau care au cârje, baston, care-s oarbe sau au sindromul Down.

Mă întrebam care a fost deşteptul ăla care a avut ideea asta fabuloasă. Funeriu, desigur, care în singurătatea lui s-a gândit că rolul acestor păpuşi este cel de a-i obişnui pe puradeii de grădiniţă cu aşa-zisa diversitate şi de a-i face mai toleranţi faţă de persoanele cu handicap. Ia stai să vezi când copilaşii, cu imaginaţia lor bogată, vor să fie şi ei precum păpuşile şi le vor cere părinţilor scaune cu rotile, bastoane sau cârje.

Este un lucru ruşinos şi asta este părerea mea personală. Măcar pe copii să îi lase să vadă doar ceea ce e frumos şi perfect.Înţeleg perfect ideea de a exista în grădiniţe păpuşi de culoari sau naţionalităţi diferite, însă cele cu dizabilităţi nu-şi au locul sub nicio formă.

Să ne aşteptăm ca în următorii ani să se bage în grădiniţe păpuşi care cerşesc, păpuşi cu penis, pentru că, da, există multe cazuri de schimbare de sex, păpuşa Esca, Boc sau Udrea, păpuşi voodoo sau păpuşi gonflabile ? Doamne, ce probleme avem ! Sunt convins că puştii aşteaptă cu nerăbdare păpuşile Funeriu, pe care o să le chinuie în draci. Măcar să îşi răzbune părinţii!

Dorel la piscină

September 5, 2010 de danbrasov · 3 Comments
In: Fucktard, foto, fun, loc de dat cu capul 

dorelly

Alifie pentru pasarica

Nu stiu daca v-am mai spus, dar de aproape un an de zile am investit impreuna cu parintii mei intr-o afacere sanatoasa, inca, si anume deschiderea unui mic lant de farmacii in judetul Vrancea. Inca nu excelam la capitolul experienta in acest domeniu, desi ea exista, dar excelam la capitolul oferta. Adicatelea la preturi. Probabil cele mai bune, iar acest lucru conteaza foarte mult pentru consumatori.

Unde vreau eu sa ajung cu acest lucru ? Ei bine, pentru simplul fapt ca preturile sunt printre cele mai bune din oras, poate chiar din judet, multe persoane aleg sa cumpere medicamentele de la farmacia noastra. Printre clienti se nimeresc si persoane cu un nivel de cultura mai slab dezvoltat. Sanatatea nu tine cont de minte, apropo de “mento sana in corpore sano”.

Fapt pentru care, timp de 5 minute, pe ceas, am facut o cura de ras de toata frumusetea cu ajutorul unui client putin mai bronzat, care venise intr-un suflet la farmacie, trimis de consoarta, sa cumpere niste alifie pentru pasarica nevesti-sii. Iata si motivul !

P1070228

In romana : ” Alifie pentru mancarimi jos. Adulti, pasarica.”

Na, ca iar m-a lovit rasul fara sa il pot controla ! =))

Mulţumim din inimă partidului !

Conform legii de aplicare a legii-cadru, salariile de bază, indemnizaţiile şi soldele, diferenţiate în funcţie de veniturile actuale, vor avea parte de creşteri minime de 1% (1 procent). Creşterile pot ajunge chiar şi la 20% în cazul salariilor mici şi foarte mici.

Astfel, spre exemplu, salariile între 600-800 lei pot fi majorate cu cel mult 20%, cele între 801-1000 lei cu 16%, între 1001-1500 lei cu 12%,  între 1501-2000 cu 8%, între 2001-2500 cu 4%, iar salariile de peste 2501 lei cu cel mult 1%. Toate creşterile sunt condiţionate de faptul că ele nu pot creşte peste cele impuse de noua grilă de salarizare.

Pe lângă aceste lucruri, guvernanţii au considerat corectă tăierea sporului de 75% acordat pentru funcţiile de manageri publici, îndepărtând mulţi specialişti din sistem, zic eu, cât şi tăierea unor sporuri cadrelor care muncesc în condiţii cu înalt risc profesional, cum este şi cazul personalului medical din secţiile de boli infecţioase.

Consultă aici noile grile de salarizare !

Aici poţi vedea cum vor arăta salariile în 2011 !

Ce concluzii tragem, la cald, din aceste informaţii ? Păi prima concluzie ar fi că toţi bugetarii ar trebui să mulţumească din inimă partidului pentru procentul de 1-20%, chiar dacă el nu va fi resimţit în mod real, din cauza preţurilor care explodează zi de zi.

A doua concluzie ar fi că, deşi se anunţau reduceri masive în rândul bugetarilor, ele au fost trecute cu vederea, ba mai mult, încep creşterile salariale. Acum sunt bani ?

În final, cea de-a treia concluzie pe care o trag este că mai marii noştri conducători aplică excelent tezele celui de-al XVI-lea congres. Adică ăia care au salarii mai mari trebuiesc penalizaţi crunt. Nu contează că au făcut facultăţi, că au masterate, doctorate şi experienţă vastă în specialitate. Trebuiesc aduşi la un numitor comun cu personalul necalificat. Bravo!

În tot acest timp, românii stau la cozi pentru a da bani şi acceptă fără mari probleme să îngenuncheze în faţa unui sistem din ce în ce mai autoritar. Uite de aia mă bucur că am ales o altă cale şi, sper eu, în curând mă voi delimita total de tot ceea ce înseamnă administraţie.

Ziarul de Vrancea – Epic fail

Ştirea

“Un poliţist a murit de inimă rea după ce i s-a tăiat 25% din leafă” ( ZdV, ediţia de ieri ).

“Din poziţia noastră de ziar local, cu singura menire de a ne informa corect cititorii, [...] “

Cea mai penibilă chestie a apărut în ediţia de astăzi a liderului presei vrâncene, Ziarul de Vrancea.

Corneliu Condurache, directorul general al Ziarului de Vrancea, scrie azi un editorial în care îl plânge pe poliţistul decedat, dar  îi greşeşte numele, spre ruşinea redacţiei care munceşte pe rupte pe un salariu mizer, probabil. Astfel, Silviu a devenit Sergiu.

Acest lucru îmi aduce aminte de unchiul meu, care, la 80 şi ceva de ani, când a murit fratele său, plângea alt mort aflat în aceeaşi capelă. Desigur, la vârsta lui poate e de înţeles. Sigur, a greşi e omeneşte. Dar putem spune asta când vorbim de presa locală ? Noi pe cine plângem ?

zdv_fail

Lenea, mai rea decât criza

Prima întâmplare

M-am obişnuit ca în week-end să merg la Soveja pentru a respira aer curat şi pentru a-mi încărca bateriile. Tot ceea ce înseamnă cumpărături le fac dinainte cu o zi de a merge acolo, pentru că în Soveja sunt foarte puţini agenţi economici şi oferta nu este atât de variată. Aşa că prefer să iau carnea, băutura şi alte mărunţişuri din Carrefour sau din piaţă.

Bineînţeles, atunci când ajungi acolo se întâmplă să mai uiţi câte ceva, aşa că te gândeşti să mergi cu încredere la magazinele din apropierea casei tale. În cazul meu, aveam nevoie de zahăr şi oţet. M-am uitat la ceas. Era ora 10:50 dimineaţa. Ştiam că magazinul este închis între ora 12 şi 15, aşa că mi-am luat portofelul şi am pornit la drum. N-am făcut mai mult de 5, hai 10 minute până acolo. Când să intru, surprizăăăă, magazinul era închis. O babă mi-a zis că vânzătoarea a plecat să îşi hrănească băiatul şi să dea de mâncare la animale şi că nu trebuie să mai aştept. Să vin după ora 15, că atunci deschide.

A trebuit să mă întorc şi să iau maşina pentru a merge la magazinul din capătul satului, unde eram convins că e deschis. Nu era, m-am înşelat eu. Noroc că cel ce vindea era prin curte. M-a recunoscut şi a deschis pentru mine.

A II-a întâmplare

Am două magazine în apropierea blocului în care locuiesc. Magazine de cartier, cu de toate, care supravieţuiesc şi pentru că dau marfă pe caiet. Preţurile sunt foarte apropiate, dacă nu chiar aceleaşi preţuri la alimentele de bază. Distanţa până la primul magazin este cam de 300 de metri, iar cea dintre cele două magazine este cam de 100-150 de metri, deci nu e chiar aşa mult de mers. Bineînţeles, de cele mai multe ori mă opresc la primul magazin, însă cumpăr şi de dincolo de multe ori, pentru că, zic eu, are marfă mai diversificată.

Diferenţa dintre cele două magazine nu se face nici la preţuri şi nici la distanţa dintre ele.

Exemplu : deşi cumpăr des de la ambele magazine, primul magazin ( cel mai apropiat ) nu dă rest decât în gume şi bomboane, iar dacă se întâmplă să nu ai 10 sau 20 de bani pe lângă suma de plată, trebuie să mai scoţi un leu din buzunar. Restul îl vei primi în gume sau bomboane. La al doilea magazin se schimbă puţin datele problemei. Restul se dă şi în gume sau bomboane, însă dacă nu ai 10 sau 20 de bani pe lângă suma de plată nu este nicio problemă. “Îi aduci tu când mai treci pe aici!” . E pe bază de ” la câtă vânzare faci şi la cât rest mi-ai lăsat, ar fi culmea să îţi mai cer 10 bani”.

Concluzie

Înţeleg acum de ce lumea foloseşte pretextul crizei economice. Pentru că lenea e mare şi pentru că bişniţarul român face tot posibilul să te jecmănească în stil barbar, doar, doar o mai câştiga 10 bani în plus de pe urma unora ca tine. Pun adaos foarte mare, nu dau bonuri fiscale şi se încăpăţânează să practice aceleaşi obiceiuri ca în anii comunismului. Deschid şi închid prăvălia când vor ei (deh, acum sunt patroni!), practică preţuri de lux, dar se plâng că nu le merge afacerea şi că nu se mai vinde marfa ca înainte. Domnilor, mă întreb unde vom ajunge cu astfel de mentalitate şi cu astfel de servicii ? Clientul vostru nu mai este stăpânul vostru ?

Prea mulţi “profesionişti”

Merg destul de des la evenimente publice şi întâlnesc de cele mai multe ori fotografi angajaţi la diferite ziare, televiziuni sau tabloide. Unde întorci capul vezi o grămadă de profesionişti în ale pozatului. Aşa îţi spui, văzând în mâna lor numai scule profi de ultimă generaţie, cu ditamai obiectivele şi cu multe setări manuale. Mereu mă uit cu jind la ele. Mi-aş dori şi eu să am un aparat profi pe care să-l exploatez la maximum. Nu că aş şti să fac cine ştie ce fotografii.

Numai că o bună parte din posesorii de aparate de lux pozează pe “auto”, la fel cum pozează marea majoritate a utilizatorilor de aparate foto ( gen săpuniere ).  Nu prea observi la ei setări manuale, timpi de expunere, focus manual sau fotografii în cascadă. Câteodată îi vezi cu ochiul în viewfinder. Dar rar. Lucrul ăsta l-am observat şi pe flickr. Statistic, foarte mulţi utilizatori folosesc aparate foto performante. Practic, puţini dintre ei realizează fotografii remarcabile. Sau chiar decente, dar în care să se folosească de calităţile aparatului.

Poate că voi fi criticat că generalizez. Nu, nu o fac. Dar mă întreb de ce ai avea nevoie de un aparat scump dacă te rezumi doar la a face poze pe “auto” sau folosind anumite scenarii pe care le pune la dispoziţie aparatul foto ? Nu ştiu dacă sunt cel mai potrivit om care să ridice problema asta, dar mi-e ciudă când văd amatori care folosesc bijuterii de aparate foto. E ca şi cum ai avea Ferrari, dar ai merge pe banda 1 cu 50 km/h.

Altfel, le recomand tuturor să urmeze nişte paşi simpli de utilizare a aparatelor foto compacte, cu recomandarea de a nu arunca banii pe aparate costisitoare daca nu au de gand să le folosească la potenţialul lor ! Iar dacă vreţi ceva mai mult de atât, urmaţi cu încredere paşii de aici !

Get Adobe Flash playerPlugin by wpburn.com wordpress themes