Câştigătorul acestei competiţii a dat următoarea definiţie :

” Corectitudinea politică este o doctrină cultivată de o minoritate delirantă, ilogică, promovată de mass-media oficială, care susţine că este posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată”.

[...]

Vremea trece, tu îţi faci un viitor în Germania, îţi lansezi propria afacere şi te bucuri de viaţă alături de soţia ta.E nasol că nu poate face copii. Suferiţi amândoi din cauza acestui lucru, dar mai mult ea, parcă. Tu îţi îneci amarul mergând la curve şi, uneori, închizând barurile.

[...]

Ce mai contează că ai băut una mică (sau mai mare) înainte de a te urca la volan ? O faci, fie ce-o fi! Bagi cheia, dai contact şi pleci. Băi, futu-i ! Deci, să stabilim de la-nceput : în stânga-i ambreiajul, la mijloc frâna, în dreapta acceleraţia. Nu ştiu de ce dracului dreptul îl ajută cel mai tare şi stângul îi cam tremură. O fi de la băutură. Bagă a patra şi profită de drumul liber din centrul Bucureştiului. Băi, parcă se apropie ceva de mine ! Frânăăăă! Bum! În ce dracului am intrat ?

Scoate cheia din contact, că n-avea ce să mai oprească la maşina aia. Se dă jos speriat şi se uită de jur împrejur. Intrase în refugiul de la tramvai. Noroc că era noapte şi nu mai circulau tramvaiele. Cum vinul vorbea în numele său, le-a cerut poliţiştilor veniţi la faţa locului să vorbească cu proiectantul refugiilor. Păi cine mama naibii l-a pus să construiască rahatul ăla în mijlocul drumului ? Văzând că n-are scăpare şi că fiola îl dădea de gol, deşi el zicea cu totul altceva, scoate din buzunar nişte verzişori şi îi pune pe poliţiştii prezenţi la faţa locului să îl ducă acasă cu maşina poliţiei.

Deşi atunci când bei totul e posibil, nici el nu credea că poliţiştii vor pune botul la vrăjeala lui. Dacă s-a întâmplat cu unul, sigur aşa va fi şi în cazul celorlalţi. Cum îl oprea câte unul pe marginea şoselei, ăsta îi arăta carnetul de conducere made in Germany, iar ăluia îi mirosea a valută şi încerca să-l determine să contribuie cu mai mult, că altfel e groasă. Aşa era pe vremuri, de ce să nu recunoaştem ?

În Urziceni l-a oprit unul, la Buzău altul. Sătul de cheltuit banii pe prostii, a tras în parcarea unui restaurant unde a mâncat ceva şi s-a relaxat în compania unui pahar cu vin roşu. A urmat şi al doilea, inevitabil. Şi parcă a mai fost ceva, dar nu mai contează. Apoi a plecat liniştit către Focşani, cu destinaţia Mărăşeşti, pentru că a doua zi avea nişte treabă de rezolvat în judeţul Galaţi.

Ghinionul a făcut ca la sensul giratoriu de la Tişiţa, acolo unde pe vremuri era borcanul ăla în care îşi făceau veacul poliţiştii, să fie un filtru mare de poliţie. Control la sânge, o mulţime de maşini oprite şi mulţi reprezentanţi ai mass-media.

Vede o baghetă reflectorizantă ce îi taie privirea la orizont.

-Bună seara! Sunt agent Popescu Ion de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Vrancea. Actele la control, vă rog!

- Nu am decât buletinul şi certificatul de înmatriculare, spusese el, crezând că va scăpa uşor cu o amendă.

- Haideţi cu mine, vă rog!

“Am pus-o!”, şi-a spus îngândurat, mergând spre borcanul plin de şoferi, poliţişti şi presă, împreună cu poliţistul ce-l trăsese pe dreapta.

- Aţi băut, întreabă poliţistul ce-i ţinea ferm actele de identitate în mână ?

Cam avea ochii înţeţoşaţi, dar nu avea cum să fie beat de la două pahare de vin roşu. În clipa aia, toate microfoanele, reportofoanele şi o cameră de filmat a celor de la Antena 1 erau ţintite asupra lui. Omul nostru se uită la microfon, se uită la poliţişti, iar la microfon şi spune sigur pe el :

- Da domnilor, am băut ! Mi-era sete ! Ce era să fac ?

- Ce-aţi băut şi în ce cantitate ?

- Apă. Multă apă. Am…

- Domnule, faceţi mişto de noi ? Păi mirosiţi a băutură şi faceţi mişto de noi că aţi băut apă ?

- Păi dacă nu mă lăsaţi să termin ! Am vrut să spun că am combinat-o cu nişte vin, dar cât să se coloreze niţel paharul.

Iritaţi, poliţiştii îl roagă să sufle în fiolă pentru a vedea care este concentraţia de alcool în sânge. Cum concentraţia nu era de nebăgat în seamă, poliţiştii îi spun să se aşeze că va avea mai mult timp de petrecut cu ei. A, şi să îşi ia adio de la carnet timp de câteva luni.

În momentul ăla i-a picat fisa. Dacă i-a mers în cazul refugiului de tramvai, trebuie să-i meargă şi acum. Numai că aici erau şi cei de la presă, iar acesta era o nouă provocare pentru el.  A aşteptat acolo până s-au mai liniştit apele, iar când razia se apropia de final şi-a luat inima-n dinţi şi s-a dus la poliţistul care îl trăsese pe dreapta.

- Domnule poliţist, am uitat să vă dau şi paşaportul !

- Nu este nevoie domnule, imediat mă ocup şi de dumneavoastră!

- Insist, vă rog! A, uitaţi, am găsit şi carnetul de conducere! Abia aştepta ca poliţistul să arunce o privire asupra documentelor. Avea să găsească  acolo 50 de mărci germane.

Poliţistul îl ia şi îl deschide. Urma testul cel mare. Poliţistul ridică ochii din paşaport, se uită către omul nostru şi se face că sună pe cineva. Apoi a coborât, spunând că se întoarce repede. A muşcat momeala, omul se liniştise.

Imediat, omul nostru s-a dus la reporterul de la Antena1, i-a dat şi lui câteva mărci şi i-a spus să vină cu el, fără alte comentarii. Ăsta, mai tânăr, s-a conformat. A venit şi poliţistul şi l-a chemat afară pe cel despre care spunea mai devreme că va avea de suferit. Ăsta de la Antenă îi mirosea urmele.

-Domnule, ai mare grijă, să nu te mai prind conducând sub influenţa băuturilor alcoolice ! Ai mare noroc că şefu a fost chemat de urgenţă la sediu şi că au plecat şi ziariştii, că altfel…

În timpul ăsta, poliţistul îl zăreşte pe tipul de la Antenă cu camera în mână.

-Ce caută ăsta aici mă ? Băi, ce cauţi aici ? Vii şi filmezi aşa fără să ştie omul ?

- Nu şefu, eu sunt cu domnul !

Ăsta, poliţistul, se uită nedumerit la cel pe care tocmai îl absolvise de orice vină, îi dă actele şi dă să plece. Omul nostru, văzând că organul a înghiţit momeala pe care i-o aruncase, a prins curaj.

-Domnuuuu colonelu, pot să-ţi spun Nelu ? Ia vino încoace puţin să îţi zic ceva ! Mai ia tu de aici încă atât şi mă escortezi matale până la Mărăşeşti, că eu îs ameţit şi nu văd bine pe unde merg. Da mă escortezi aşa, cu girofarul aprins, să vadă oamenii de acolo ce important sunt eu, ai înţeles? Iar ăsta cu camera să vină cu mine în maşină şi să conducă, iar când ajungem acasă să coboare din maşină şi să filmeze cum mă escortezi tu, da ?

Deşi asta însemna sfidare, atât cameramanul, dar mai ales poliţistul, nu au schiţat niciun gest şi au acţionat conform cerinţelor. Şi totuşi, vorbim de “vremurile bune”, atunci când nimeni nu se plângea de criză financiară şi a locurilor de muncă.

Desigur, vorbim aici de cazuri izolate, pentru că întâmplarea face să cunosc multe persoane care îmbracă această uniformă şi sunt demne de tot respectul. Dar, totuşi, mă întreb cât ne costă în ziua de azi aceste lucruri făcute de un om oarecare, ca în cazul celui de mai sus !? Cât ne costă în ziua de azi să fim escortaţi până acasă cu maşina poliţiei ? Cât ne costă protejarea sau absolvirea de unele fapte care contravin legii ? Cât ne costă să avem caracter ?

Notă : orice asemănare cu personajele reale este pur întâmplătoare !

Mă întrebam care a fost deşteptul ăla care a avut ideea asta fabuloasă. Funeriu, desigur, care în singurătatea lui s-a gândit că rolul acestor păpuşi este cel de a-i obişnui pe puradeii de grădiniţă cu aşa-zisa diversitate şi de a-i face mai toleranţi faţă de persoanele cu handicap. Ia stai să vezi când copilaşii, cu imaginaţia lor bogată, vor să fie şi ei precum păpuşile şi le vor cere părinţilor scaune cu rotile, bastoane sau cârje.

Este un lucru ruşinos şi asta este părerea mea personală. Măcar pe copii să îi lase să vadă doar ceea ce e frumos şi perfect.Înţeleg perfect ideea de a exista în grădiniţe păpuşi de culoari sau naţionalităţi diferite, însă cele cu dizabilităţi nu-şi au locul sub nicio formă.

Să ne aşteptăm ca în următorii ani să se bage în grădiniţe păpuşi care cerşesc, păpuşi cu penis, pentru că, da, există multe cazuri de schimbare de sex, păpuşa Esca, Boc sau Udrea, păpuşi voodoo sau păpuşi gonflabile ? Doamne, ce probleme avem ! Sunt convins că puştii aşteaptă cu nerăbdare păpuşile Funeriu, pe care o să le chinuie în draci. Măcar să îşi răzbune părinţii!

Astfel, spre exemplu, salariile între 600-800 lei pot fi majorate cu cel mult 20%, cele între 801-1000 lei cu 16%, între 1001-1500 lei cu 12%,  între 1501-2000 cu 8%, între 2001-2500 cu 4%, iar salariile de peste 2501 lei cu cel mult 1%. Toate creşterile sunt condiţionate de faptul că ele nu pot creşte peste cele impuse de noua grilă de salarizare.

Pe lângă aceste lucruri, guvernanţii au considerat corectă tăierea sporului de 75% acordat pentru funcţiile de manageri publici, îndepărtând mulţi specialişti din sistem, zic eu, cât şi tăierea unor sporuri cadrelor care muncesc în condiţii cu înalt risc profesional, cum este şi cazul personalului medical din secţiile de boli infecţioase.

Consultă aici noile grile de salarizare !

Aici poţi vedea cum vor arăta salariile în 2011 !

Ce concluzii tragem, la cald, din aceste informaţii ? Păi prima concluzie ar fi că toţi bugetarii ar trebui să mulţumească din inimă partidului pentru procentul de 1-20%, chiar dacă el nu va fi resimţit în mod real, din cauza preţurilor care explodează zi de zi.

A doua concluzie ar fi că, deşi se anunţau reduceri masive în rândul bugetarilor, ele au fost trecute cu vederea, ba mai mult, încep creşterile salariale. Acum sunt bani ?

În final, cea de-a treia concluzie pe care o trag este că mai marii noştri conducători aplică excelent tezele celui de-al XVI-lea congres. Adică ăia care au salarii mai mari trebuiesc penalizaţi crunt. Nu contează că au făcut facultăţi, că au masterate, doctorate şi experienţă vastă în specialitate. Trebuiesc aduşi la un numitor comun cu personalul necalificat. Bravo!

În tot acest timp, românii stau la cozi pentru a da bani şi acceptă fără mari probleme să îngenuncheze în faţa unui sistem din ce în ce mai autoritar. Uite de aia mă bucur că am ales o altă cale şi, sper eu, în curând mă voi delimita total de tot ceea ce înseamnă administraţie.

Pe mine ma ingrijoreaza faptul ca acestea nu sunt masuri care sa duca la stoparea efectelor crizei.Sunt doar niste masuri luate ca urmare a faptului ca s-a golit sacul cu bani.Nu exista o strategie, masuri clare nu se iau, mediul privat nu beneficiaza de mari facilitati fiscale.Ascultati ce va spun: tva-ul va fi majorat pana anul viitor pe anul asta.Poate si cota unica.Dar romanul va inghiti si asta, precum si multe alte chestii care vor urma.

Asta spuneam la începutul lunii mai, pe blog.  Şi anume faptul că următorul pas greşit pe care guvernul României îl va face după adoptarea măsurilor de austeritate va fi cel al majorării taxelor. Ştiu, mi se spune NostraDANus. Am avut dreptate.

Ba mai mult, m-aş încumeta să spun că Băsescu şi Boc ştiau de la bun început că scăderea pensiilor, care reprezintă un drept de proprietate, este neconstituţională. Iar dacă nu ştiau, ar trebui să îşi facă bagajele şi să plece acasă.

Vă întreb foarte serios : este acest guvern cel mai prost ever ? Şi vă rog să nu ţineţi cont de orientarea voastră politică !

Ia să vedem cam ce-aş face eu dacă aş avea puterea absolută timp de o lună, maxim trei :

1. Infrastructură

România suferă crunt la capitolul infrastructură. Au trecut mai bine de 20 de ani şi nu ne putem mândri cu autostrăzi, ca să nu mai vorbim de drumuri de calitate. Ne mirăm de ce nu vin investitorii.

Dacă minerilor care au rămas fără locuri de muncă în urma închiderii minelor nu li se dădeau acele salarii compensatorii şi erau reîncadraţi/reprofilaţi, acum puteam avea forţă de muncă puternică pentru a construi drumuri. La fel şi cu alte categorii de muncitori. Aş propune legi care să vină în sprijinul investitorilor şi aş merge pe proiecte mari de dezvoltare urbană.

2. Turism

Până acum, toţi cei care s-au perindat pe la putere au tras cât au putut de resursele pe care le oferă România. Turismul a produs întotdeauna mult, dar nu pentru ţară. Avem ce oferi, însă nu e pentru toţi. În România, toţi au căutat să scoată profit imediat, optând pentru preţuri mari şi servicii proaste.

Dacă aş conduce România, aş garanta atât instituţiilor de stat, cât şi investitorilor, cofinanţarea unor proiecte mari, sau, după caz, unele facilităţi fiscale pentru a asigura oferirea unor servicii de calitate şi a unui mediu curat şi plăcut.

3. Restructurare

Este nevoie ca administraţia  să fie restructurată. De fapt, când spun administraţie, mă refer la toată categoria de bugetari. Niciodată nu am optat pentru concedierea oamenilor, dar întotdeauna am visat la o administraţie eficientă.

Aş propune nişte legi prin care să se impună standarde de cost şi de performanţă, cu rezultate măsurabile. Cine este eficient şi bine pregătit ar trebui ţinut în administraţie şi plătit corespunzător. Pentru a identifica aceste persoane, aş propune externalizarea serviciilor de resurse umane pentru a nu lăsa selectarea personalului la mâna ordonatorilor de credite.

4. Achiziţii

Ştim bine că aici e marele jaf. Firme de apartament câştigă licitaţii foarte mari. Altele se înfiinţează după câştigarea licitaţiei. E o debandadă totală şi nimeni nu are voinţa şi puterea de a interveni.

Aş propune legi prin care  sistemul de achiziţii publice să fie informatizat complet. Totul să fie la vedere, controlabil. În acelaşi timp, aş simplifica procedura de achiziţii.

Dacă aş reuşi să implementez aceste măsuri şi încă aş mai trăi, probabil aş privatiza România şi mi-aş lua apoi un concediu prelungit

Sunt curios ce ar face Iulia, PatrickDAN şi Căpcă1 dacă ar conduce România !

Ah, încă ceva ! Ţineţi minte trei cuvinte : Dan Braşov – Preşedinte !

Notă : adevărul este că aş face cu totul altceva dacă aş conduce România, dar nu vă spun pentru că nu vreau să-mi fure ăştia ideile. Ne vedem la alegeri!

Sunt mulţi tineri care ar putea avea un viitor frumos în faţă. Dar cum să îi motivăm ?

Cum să îl motivezi pe cel ce termină un liceu să meargă mai departe la o facultate şi să înveţe pentru a ajunge cineva în viaţă dacă un sudor din cadrul Ministerului Comunicaţiilor a câştigat, în aprilie, peste 6000 de lei, iar o femeie de serviciu a încasat mai bine de 3000 de lei ?

Tot respectul pentru cei care au această meserie. Nu zic că e o ruşine să fii femeie de serviciu ori sudor, dar cât ar trebui să câştige o persoană care face o facultate şi pe care îl duce capul să facă ceva pentru ţara asta?

Nu ştiu, eu simt că devenim din ce în ce mai frustraţi din cauza celor care ne conduc ţara de mai bine de 20 de ani.

Şi mă întreb iar : cum naiba nu se găsesc soluţii pentru a renunţa la ideea scăderii pensiilor şi a indemnizaţiilor pentru mame ? Ce vină au pensionarii şi copiii ? După ce că vârsta de pensionare este dusă la extrem, astfel încât ai toate şansele să crăpi în câmpul muncii şi să nu mai apuci să te bucuri de prima ta pensie minimă, se mai propune şi scăderea acestora cu 15 %. Adică din nimic mai tai puţin.

Cât despre copii, ce să mai zic ? Ştiu nesimţiţii că un copil are nevoie, în afară de lapte şi pamperşi, şi de alte lucruri pentru o creştere şi o dezvoltare normală ? Nu prea cred că au cum să îşi dea seama de aceste lucruri din scaunul lor comod. Să fie solidari pensionarii cu aceste măsuri ? Asta înseamnă moarte ! Vor trebui să aleagă între a-şi achita o parte din datorii sau a-şi cumpăra o parte din medicamentele prescrise de medic.

Aş vrea să mă opresc la sistemul educaţional. Cum să le scazi lefurile profesorilor ? Păi sunt foarte mulţi absolvenţi de facultate care intră în acest sistem. Mare parte din ei au tocit de-au rupt în facultate şi vin cu drag la şcoală pentru a preda. Ştiţi că un profesor debutant nu ia mai mult de 800-900 de lei pe lună ? Dacă se reduc salariile cu 25% va ajunge să câştige doar 600 de lei, exact cât un muncitor necalificat. Îşi vor mai da ei silinţa ? Va mai merge vreun profesor să predea la ţară ? Eu zic că se va prăbuşi tot ceea ce s-a construit în toţi aceşti ani. De fapt, pe cine păcălim ? Nu s-a construit nimic! Fiecare a venit cu sistemul său şi toţi la un loc au vorbit de reformă în educaţie. Probabil se gândeau la salarii.

Ce vină au elevii şi studenţii ? Ei vor să înveţe şi să se pregătească pentru viaţă. Mulţi se vor întreba pentru ce mai au nevoie de şcoală. Ce face un absolvent al unei facultăţi după ce îşi dă licenţa ? Teoretic, el trebuie să intre în câmpul muncii. Practic, este aruncat pe un teren viran precum orfanii care sunt aruncaţi în stradă odată ce împlinesc 18 ani, pentru că centrele de plasament sau modulele familiale nu îi mai pot găzdui. Să fie solidari , să accepte toate aceste măsuri care vor scoate ţara din criză ? Doar naivii mai cred că ceva bun se va alege după toate aceste aşa-zise măsuri.

Într-adevăr, este mai greu ca guvernul să ia măsuri serioase pentru reducerea procentului evaziunii fiscale, mărirea unor taxe pentru cei bogaţi, renunţarea imediată la contractele şi procedurile de achiziţii publice clientelare sau fără rost în aceste vremuri, renunţarea la unele beneficii de care se tot bucură parlamentarii, cum ar fi asigurarea cazării la hoteluri de 4 şi 5 stele care înseamnă peste 3 milioane de euro anual etc. E mult mai greu. Mai uşor este să ia măsuri controlabile, adică să taie salariile, indemnizaţiile şi pensiile românilor. Nici măcar diferenţiat. Nu! Solidaritate! Suntem generaţia de sacrificiu! Heeeei, dar parcă aşa ne-am şi născut, nu ?

Unul dintre veteranii prezenţi la ceremonie a luat cuvântul. Ştiţi ce m-a impresionat cel mai mult ? M-a impresionat discursul plin de emoţie şi de dragoste pentru ţara căreia i-a oferit totul. Asta se întâmplă peste tot în ţară, acolo unde mai există veterani de război. Elogiază ţara pentru care au dat totul pe timp de război, pentru care s-au luptat în picioarele goale, cu sufletul mai mult decât cu armele, pentru copiii, nepoţii şi rudele lor care sperau la o viaţă mai bună.

Ce le oferă ţara în schimbul faptelor lor ? Zâmbete false, aprecieri de dragul vorbelor, respect de dragul faptelor. Dar cel mai important pensii micşorate !

Ştiind toate aceste lucruri, veteranii continuă să elogieze ţara care nu le oferă nimic în schimbul faptelor de eroism de care au dat dovadă. Sunt buni doar pentru hainele pe care le poartă, pentru medaliile din piept. Nu pentru faptele de eroism, nu pentru că au făcut istorie, nu pentru că au îndurat atât pentru ca noi, cei de astăzi, să ne bucurăm de libertate.Nimănui nu îi pasă de oamenii care se ascund sub haine.