Diferenţa dintre o femeie şi un bărbat
La Focşani s-a deschis un magazin unde femeile pot alege şi cumpăra un soţ.
La intrare sunt afişate regulile de funcţionare ale magazinului:
- Poţi vizita magazinul O SINGURĂ DATĂ!
- Sunt 6 etaje şi caracteristicile bărbaţilor se îmbunătăţesc pe masură ce urci la etajul superior.
- Poţi alege orice bărbat de la un etaj sau poţi urca la etajul următor.
- Nu te poţi întoarce la etajul inferior.
O femeie decide să viziteze magazinul pentru a găsi un bărbat care sa îi ţină companie.
La etajul unu, pe usă, este următorul afiş:
Aceşti bărbaţi au un loc de muncă!
Femeia decide să meargă la etajul următor.
La etajul al doilea, pe uşă, este următorul afiş:
Aceşti bărbaţi au un loc de muncă şi iubesc copiii!
Femeia hotărăşte să urce la etajul următor.
La etajul al treilea, pe uşă, este următorul afiş:
Aceşti bărbaţi au un loc de muncă, iubesc copiii şi sunt extrem de frumoşi!
“Wow” işi spune femeia, însă hotărăşte să meargă la etajul următor.
La etajul al patrulea, pe uşă, este urmatorul afiş:
Aceşti bărbaţi au un loc de muncă, iubesc copiii, sunt extrem de frumoşi şi ajută frecvent la treburile din casă!
Incredibil! exclamă femeia. Îi era extrem de greu să nu se oprească la acel etaj, însă decide să meargă la etajul următor.
La etajul cinci, pe uşă, este următorul afiş:
Aceşti bărbaţi au un loc de muncă, iubesc copiii, sunt extrem de si sunt extrem de frumoşi, ajută frecvent la treburile din casă şi mai sunt şi foarte romantici!
Femeia este tentată să rămână şi să aleagă un bărbat, însa până la urmă decide să urce la ultimul nivel.
La etajul şase se află următorul afiş:
Eşti vizitatoarea cu nr. 99.999.999 a acestui etaj. Aici nu sunt bărbaţi! Acest etaj există numai pentru a demonstra că este imposibil să satisfaci o femeie ! Mulţumim pentru că aţi ales să vizitaţi magazinul nostru!
Vis-a-vis de acest magazin, s-a deschis unul asemănător de unde bărbaţii işi pot alege o nevastă.
La primul etaj sunt femei care sunt nebune după sex.
La etajul doi sunt femei care sunt nebune după sex şi nu te bat la cap.
Etajele de la 3 la 6 nu au fost niciodată vizitate de bărbaţi!
Barba de sus, barba de jos
În trecere sau poate în staţionare, undeva în spaţiul acesta public fără de public, am interceptat, pe unde scurte, o discuţie interesantă a două domnişoare (până la proba contrarie). Vorbeau despre pilozitatea la bărbaţi, dar şi despre prezenţa în exces a părului la unele femei, ca efect secundar al vieţii intime pe care nu a avut plăcerea şi curiozitatea să o înceapă.
Imaginaţi-vă puţin, dragi domnişoare, că vă treziţi de dimineaţă şi vedeţi în oglindă, în locul ochilor de un albastru fantastic şi al buzelor pe care orice băiat întreg la minte le-ar venera zi şi noapte, o mustaţă enervantă care începe să devină din ce în ce mai vizibilă. Speriate şi scârbite de aceste efecte, au dat-o pe pilozitatea la bărbaţi. Uneia nu îi plăcea părul de pe pieptul bărbaţilor şi nici faptul că nu se bărbieresc în fiecare zi. Cealaltă spunea că părul de pe pieptul bărbatului poate reprezenta un semn al virilităţii. Deduc de aici că prezenţa în abundenţă a părului îl face pe bărbat greu de refuzat, în unele cazuri.
Apoi, dacă bărbatul are calităţi, este atent cu femeia pe care o curtează şi se mai dovedeşte a fi şi bun la pat, mai contează faptul că are sau nu păr pe piept sau mai ştiu eu pe unde? Un lucru la care am fost de acord cu ele a fost prezenţa părului la subraţul bărbaţilor. E nasol să vezi ditamai stuful la subraţ, plus că sunt toate şansele ca el să pută ca naiba, mai ales pe timp de vară în mijloacele de transport în comun. Ca să nu mai vorbim de părul de la subraţul femeilor. Sau de pe picioare. Deja mi se pare semn de proastă creştere.
Iar dacă mai vezi şi un bărbat cu maieul ud în zona pieptului, transpirat fiind, şi cu ditamai stuful ieşind pe lângă braţe, mori pe loc! Ca să nu mai punem în calcul unghia lungă de la degetul mic. La fel şi în cazul femeilor. Dacă vezi o femeie cu un dres frumos, de culoarea pielii, prin care să se vadă părul neepilat de luni întregi, regreţi instant că nu eşti emo.
Mai este cazul să vorbim despre prezenţa părului în zonele intime? Chiar mi-ar plăcea să citesc păreri referitoare la aceste lucruri. Fetelor, vă plac bărbaţii cu păr pe piept sau îi preferaţi pe cei care seamănă mai degrabă cu nişte domnişoare? Dar vouă, bărbaţilor, vă dezgustă femeile cu păr mult în zonele intime ? Dar pe picioare sau la subraţ ?
Barba de sus, barba de jos, Figaro tunde şi rade frumos acolo unde ai părul mai stufos!
Pe cale de dispariţie
De câte ori am plăcerea de a purta o conversaţie decentă cu o femeie mi se spune că bărbaţii ca mine sunt pe cale de dispariţie. Şi, sigur, nu se pune problema să fi intrat în discuţii ce ţin de intimitatea fiecăruia. Pur şi simplu este vorba despre mentalitate. Dar hai să duc toată chestia asta mai departe şi să vă întreb dacă acest schimb de generaţii şi de mentalităţi este unul benefic pentru societatea noastră?
No, pe vremuri, băieţii trimiteau scrisori fetelor pe care le plăceau.Am avansat şi, acum, fetele citesc e-mailuri.Sau ascultă muzică pe trilulilu şi youtube, cu dedicaţie primită pe messenger. Se întâmpla odată ca băieţii să le curteze pe fete. Şi dura, nene! Dar era frumos să ştii că eforturile îţi sunt răsplătite cu un zâmbet şi un sărut sincer. Astăzi, băieţii curtează fetele pe hi5 sau le agaţă pe stradă, iar curtatul nu durează mai mult de 10 minute, în cel mai bun caz, sau o zi, dacă nu prea le ai cu vrăjitul.
Cu ani în urmă, băieţii cereau permisiunea părinţilor de a ieşi în oraş, acum părinţii se roagă de copii să nu întârzie foarte mult. Tot demult, băieţii cereau permisiunea părinţilor fetei pentru a ieşi la plimbare, iar astăzi e la modă rugămintea fetelor de a se dezbrăca naibii mai repede băiatul cu care au ieşit, că mâine, la prima oră, trebuie să plece la şcoală. Nu demult, băieţii obişnuiau să îndoaie câte un genunchi în semn de respect pentru femeia pe care o cereau de soţie.Astăzi, genunchii îndoiţi sunt ai femeii, la ginecolog, la testul de sarcină. Abia apoi urmează cererea în căsătorie şi punerea celor mai mici cătuşe din lume, verighetele.
Se spune că am evoluat, că societatea este într-o continuă dezvoltare. Sigur că e fain să fii tânăr şi să o cucereşti pe tipă în 5 minute, sigur că te bucuri când domnişoara urcă în maşină imediat ce ai deschis uşa, deşi în momentul în care ai făcut-o căutai o replică de agăţat. E fain, nu pierzi timpul zile sau săptămâni întregi încercând să o cucereşti si să îi furi un sărut şi încă nu ştiu câte alte săptămâni pentru a ajunge în patul tău cald. Acum totul se face în câteva ore. Dar ce faci atunci când te maturizezi şi îţi dai seama că a venit timpul să te aşezi la casa ta ? Cauţi o femeie cuminte, de casă, care să te aprecieze, cu care să ai ce discuta şi care să fie, dacă se poate, virgină. Valabilă şi reciproca, în cazul femeilor.
Poate din această cauză nici prieteniile nu mai sunt cum erau odată. Dacă iubeşti pe cineva, acel cineva va suspecta întotdeauna o relaţie de prietenie cu o persoană de sex opus. De ce ? Pentru că ştie cum sunt fetele/băieţii din ziua de azi şi nu vor să îl/o piardă pentru altcineva. Prietenii buni îi numeri pe degetele de la o mână. Nu prea mai există aşa ceva. Adică, vorba aia, vreau să cer sau să mi se ceară numărul de telefon fără a suspecta intenţia de a strica casa. O invitaţie la un film, la un suc, la un pahar de vorbă, trebuie să fie ceva natural şi nu o idee că cineva te vrea în patul său. Din păcate, astfel de specimene sunt pe cale de dispariţie….
Femei care nu acceptă complimentele
Filed under: Romania, diverse, loc de dat cu capul, social
În ultimii ani am întâlnit destul de multe femei care nu ştiu să accepte un compliment făcut de un bărbat. Nu ştiu de ce, probabil şi din cauza bărbaţilor care, de multe ori, caută să obţină ceva de pe urma acestor complimente. Totodata, sunt la fel de multe femei care nu cred în complimentele făcute de o persoană de sex opus.
- Cât de bine arăţi astăzi ! Eşti frumoasă !
- Pleacă mă de aici cu vrăjelile tale !
La auzul unui compliment, tocmai pentru că, probabil, nu sunt obişnuite cu acestea, unele femei fac absolut orice să dovedească celui ce o complimentează că nu este asa cum spune el : ” Cum să arăt bine ? Tu nu vezi că nici nu m-am machiat cum trebuie, că părul îmi stă ca naiba, s-a dus dracului firul de la ciorap şi oja începe să se exfolieze de pe unghii?” Alteori, femeile, deşi nu acceptă complimentul unui bărbat, zâmbesc de complezenţă, spun un “mulţumesc” pe care doar ele îl aud şi schimbă subiectul sau pleacă mai departe.
Tot în categoria femeilor care nu acceptă complimentele nevinovate ale bărbaţilor intră şi femeile cu şchepsis, alea emancipate, care iau la puricat fiecare cuvânt ieşit din gura bărbaţilor, pe care îi suspectează de anumite intenţii : ” da, da, mă crezi frumoasă, ăăăă ? Lasă că ştiu eu de ce mă crezi tu frumoasă! Crezi că e prima dată când mi se spune asta ? Vouă, bărbaţilor, numai la sex vă stă mintea! ”
Nu generalizez. Există, încă, foarte multe femei care ştiu să accepte, ba mai mult, să întoarcă un compliment. Dar nu este politicos şi nici măcar elegant, din partea unei femei, să nu accepte un compliment venit din partea unei persoane. Nu trebuiesc căutate intenţiile meschine în spatele unor complimente. Un compliment cere un zâmbet şi un comportament elegant, degajat, un exerciţiu social.
Pe de altă parte, vina multor bărbaţi este că oferă complimente gratuite, lipsite de conţinut şi neadaptate situaţiei de faţă. Nu se fac complimente doar de dragul de a le face. Când eram la prima tinereţe făceam greşeala de a considera zâmbetele şi complimentele fetelor ca semne pozitive pentru a fi convins că se va lăsa, că o voi vrăji. Odată cu trecerea timpului, am învăţat că greşesc. Din păcate, întâlnesc bărbaţi ajunşi la maturitate care se comportă ca nişte copii. Bărbaţi care confundă bunul simţ cu prostia. Bărbaţi care cred că femeile sunt, de fapt, nişte curve care pică-n cur la de câte ori ei, bărbaţii fatali, le fac cu ochiul.
Complimentele trebuiesc luate ca atare, fără niciun fel de subînţeles. Trebuiesc făcute cu sinceritate şi bunăvoinţă. Voi faceţi deseori complimente ? Le acceptaţi cu uşurinţă ?
Pepeni muraţi
Aproape că a trecut vremea pepenilor care ajung înghesuiţi în butoaiele românilor pentru a se mura în linişte, alături de alte legume care să le ţină de urât de-a lungul iernii. Mai trebuie să treacă câteva luni şi voi deschide cu mare plăcere primul butoi cu pepeni muraţi. Dacă până anul trecut, atât pepenii, cât şi gogonelele, se înmuiau, pleoşteau, sau cum vreţi voi să spuneţi, anul acesta cred şi sper că am descoperit reţeta pentru ca ele să se păstreze pe tot timpul sezonului rece.
Se vor cumpăra pepeni mici, nu foarte mici, rotunzi şi fără pete sau lovituri. Vă recomand să îi alegeţi pe cei care abia dau în copt sau pe cei care au codiţa verde. Fierbeţi cam cinci litri de apă în care veţi turna sare, cam 40-60 grame la fiecare litru, după gustul fiecăruia. Puteţi înţepa pepenii cu o ţăpuşă subţire din lemn, pentru a fi pătrunşi bine de zeamă. Nu faceţi multe înţepături. Pepenii se trec prin acea apă fiartă, cât ea este fierbinte, după care se pun în butoi alături de gogonele, morcovi, ţelină cu frunze şi mărar. Între pepeni, dar şi deasupra lor, aveţi grijă să puneţi câteva crenguţe de vişin sau/şi stejar, ca să le ţină bine.
Lăsaţi atât pepenii, cât şi apa să se răcească inainte de a umple butoaiele. Turnaţi în butoi apa prin care aţi trecut pepenii, după care adăugaţi apa pentru a completa, păstrând aceleaşi proporţii (apă cu sare). Aveţi grijă să vânturaţi la fiecare două zile. Se pot vântura şi după o săptămână, dar aveţi grijă să repetaţi măcar de trei ori acest procedeu. Abia aştept luna decembrie, pentru că nimic nu se compară cu o ceafă de porc , o pastramă de oaie sau un cârnat, toate la grătar, alături de un castron plin cu pepene murat gustos ca viaţa. Poftă buna !
ps: articolul a fost inspirat din greutăţile şi chinurile unui bărbat în viaţă, nevoit să îşi asigure burta pentru sezonul rece.
Spuneţi NU chiloţilor mari !
Acest articol se vrea a fi un manifest împotriva chiloţilor mari purtaţi de prietenele / iubitele / soţiile voastre . De ce un bărbat ar accepta o femeie grasă, plină de celulită şi cu fundul cât casa ? Bineînţeles, excludem aici bărbaţii care s-au pricopsit cu aceste fiinţe de la începutul relaţiei .
Vreau să vorbesc aici despre acele femei care, la începutul unei relaţii arătau foarte bine, iar după câţiva ani petrecuţi alături de acelaşi bărbat şi mai ales după ce se căsătoresc şi fac un copil, arată ca balenele ucigaşe. Nu le mai pasă de corpul lor şi nici de bărbatul lângă care îşi petrece zilele. Nu spun că ar trebui să revină la acelaşi număr de kilograme pentru bărbat. Ar trebui să facă asta pentru ele, că şi aşa sunt obsedate de cum arată, sau cel puţin toate lasă să se înţeleagă acest lucru.
Ţi-ar plăcea să te dezbraci în faţa oglinzii şi să vezi cum sânii mari cât pepenii fleoşcăiţi atârnă pe cele 3-4 rânduri de burţi ? Ţi-ar plăcea să îţi vezi gelatina de pe picioare tremurând la orice mişcare ? Sunt convins că nu ţi-ar plăcea asta, ştiind că nu cu mult timp în urmă aveai vreo 50 de kg şi o talie de viespe.
Femeilor, uitaţi-vă în oglindă şi abia apoi întrebaţi-vă de ce bărbatul de lângă voi alege să se uite la televizor sau să facă orice altceva în afară de sex. Reveniţi la forma precedentă pentru voi, nu pentru ei.
Bărbaţilor, spuneţi un NU hotărât chiloţilor mari ! În acelaşi timp, aveţi grijă de corpul vostru. Dacă aveţi burta cât un butoi şi chelia precum Autostrada Soarelui, nu vă aşteptaţi ca femeia de lângă voi să vă mai găsească atrăgători.
În plus, ştiţi ce reprezintă burta la bărbaţi : un monument ridicat în cinstea eroului pierdut !
Notă : scriu acest articol întrucât mulţi dintre prietenii prietenilor mei se confruntă cu această problemă . În unele cazuri, acest lucru a dus la divorţ, întrucât unii bărbaţii au ales să îşi înşele nevestele pentru că nu le mai găseau atrăgătoare . Este valabilă şi reciproca.
Nicio femeie balenă nu a avut de suferit de pe urma acestui articol .





