În plină epocă comunistă iese un timbru cu Ceauşescu.
Se duce Ceauşescu, deghizat, la un oficiu poştal, să vadă cum se vinde timbrul.
- Nu se vinde, spune funcţionarul.
- De ce?
- Nu se lipeşte.
Cere Ceauşescu un timbru, scuipă pe lipici, îl pune pe un plic şi-i arata funcţionarului:
- De ce spui că nu se lipeşte? Uite, se lipeşte!
- Da, spune funcţionarul, dar toţi scuipă pe partea ailaltă.

Astazi, 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor, a fost folosita,ca de obicei, ca un nou prilej de dat in stamba a “dragilor” nostri alesi.

Basescu si Geoana s-au prins in Hora Unirii.Fiecare in hora lui.Asta dupa ce au tinut discursuri despre unitate.Penibil si tipic romanesc.

Prima fază a alegerilor pentru preşedinte a trecut, lăsând în spate un gust amar pentru cei care se aşteptau ca cel supranumit “răsfăţatul presei”, Crin Antonescu, să intre în turul 2, alături de tătucu Băsescu. Am văzut cu toţii că nu ştie să piardă, fiindcă  imediat după exit-poll a adoptat un discurs extremist, apropiat de cel al lui Vadim.

Geoană  a avut un discurs care se potrivea de minune în cadrul oricărei organizaţii non-guvernamentale, vorbind despre salvarea pinguinilor şi plantarea copacilor pentru un mediu mai bun. Serios acum, să stai în faţa poporului, la o oră de maximă audienţă, atunci când toată lumea, susţinători sau nu, aştepta un discurs puternic, plin de încredere, iar tu să citeşti de pe nişte foi un discurs plictisitor, fără lipici, înseamnă că ori eşti prostănac, ori ţi-ai luat foile pregătite pentru cel de pe locul 3, ori că nu prea ai staff de campanie.

Se anunţă un duel mai degrabă plictisitor decât interesant, în care românii nu prea au ce câştiga. Şi totuşi, se va repeta istoria cu “escu” ? Până atunci, nu ne rămâne decât să ne delectăm cu cei doi bărbaţi puternici care îi fac avansuri fetiţei cu ochi albaştri.

via swamp

Aceste două clipuri merg minunat împreună. E pe sistemul ” uite cum ajungi dacă nu îţi place cartea, dar mai ales dacă nu a avut cine să te înveţe carte!” Hai să râdem puţin, că doar e luni !

via

De mult timp mă întreb cum ar trebui să arate o fotografie care să vorbească de la sine despre ceea ce se întâmplă în România pe timp de recesiune economică. În timp ce alte ţări afectate de criza economică acţionează hotărât, elaborând măsuri anticriză care să ajute economia ţării respective să funcţioneze, dar şi populaţia, în vederea trecerii mai uşor peste perioada foarte dificilă pe care trebuie să o treacă, România îşi continuă nestingherită drumul către gaura neagră.

Politicienii se ceartă chiar şi pe timp de criză, în loc să pună umărul la treabă, snobismul e în floare mai ales în rândul politicienilor, se aruncă banii pe ferestrele largi ale ministerelor, se încearcă a se vorbi despre măsuri anticriză dar, na, e uşor să vorbim, că nu ne doare gura. Dar de acţionat ? S-a acţionat, dar împotriva tuturor principiilor care ar trebui să stea la baza bunului simţ. S-a introdus impozitul minim(taxa forfetară), s-au cheltuit bani cu sacul la Ministerul Tineretului şi Sportului, batista lui Băse, Elena Udrea, nu se mai satură de mers desculţă pe plajele din România şi cheltuie bani în neştire pe nişte chestii de doi lei, s-a introdus programul prima casă ţeapă etc. Şi că tot vorbeam de fotografie, cred că am găsit-o. Cam cu asta avem de-a face în România. Guvernul le dă bani românilor cu o mână şi îi  ia cu amândouă. Să mă contrazică cineva dacă nu e aşa!

Cum îţi dai seama că se apropie alegerile prezidenţiale, sau de orice fel ? Simplu, îi observi pe politicieni cum se zbat să ia măsuri. De orice fel. În prezent,bazandu-se pe simpatia celor din mediul privat, Băsescu speculează ideea de a trimite în şomaj o parte din cei un milion şi jumătate de funcţionari publici. Poate ca este o masura ce trebuie sa se ia cat mai repede, intrucat sunt multi cei care taie frunza la caini, mai ales prin agentii ale statului.Totusi,poate fi riscant, pentru că voturile viitorilor şomeri se pot întoarce împotriva lui. Dar nu-i nimic, nu se vor lua măsuri acum, până în alegeri. Doar avem nevoie de voturile proştilor.

Ce nu înţeleg este tergiversarea diminuării aparatului de stat excesiv, adică trimitere în şomaj a unui mare număr de funcţionari publici şi contractuali pentru că încarcă inutil ştatul de plată şi cheltuielile din bugetul de stat. Eu vă asigur că Guvernul României va trebui să facă această operaţiune. Problema este dacă o face în timp util sau prea târziu, după ce acest aparat bugetofag va mânca toate resursele, sau va fi trimis în şomaj parte din el înainte să atace fundamental substanţa resurselor Ministerului de Finanţe.

E simplu, lansăm discuţia, că nu ne doare gura, şi mai vedem noi după alegeri ce facem. Până atunci mai vin nişte bani de la FMI, ieşim cu declaraţii optimiste în ceea ce priveşte recesiunea, avem de unde acoperi. Interesant este cum se va hotărî care vor fi acei funcţionari care se vor încadra la categoria “inutili” ? Cumva vor fi angajaţii care nu sunt pe aceeaşi lungime de undă(dpdv politic) cu şeful direct ? Adică pe sistemul ” ştiu eu că nu ai votat cu mine, eşti inutil! ” ? Sau poate pe sistemul “  bă băiatule, tu eşti bun, nimic de zis, dar nu îmi aduci voturi, eşti inflexibil, nu pui botul la orice. Într-un cuvânt, eşti inutil ! ” ? Să fim serioşi, toată lumea ştie că aşa se iau deciziile când e vorba de administraţie, fie ea locală sau centrală.

Ps : pe Moshe&Mordechai se vorbeşte despre acest lucru ceva mai virulent. Aşa, ca să ne trezim odată din somnul (e)basescian.

Recunosc, a fost pentru prima dată când nu am mers la vot. Nu are rost să detaliez motivele pentru care am luat această decizie înţeleaptă. Spun doar că absolut nimeni nu m-a convins. Prefaţam, totuşi, câştigul celor ce plecau, în mod normal, cu ultima şansă. Vorbesc despre Vadim şi Becali, dar şi despre piţipoanca fumătoare de marijuana, EBA. Votarea a trecut, procentele s-au împărţit, liderii politici îşi văd liniştiţi de treaba, pregătindu-se pentru cele prezidenţiale. Aţi observat cum, unii sau alţii, declarau că au câştigat alegerile, deşi absenteismul a fost câştigătorul clar al alegerilor ? Cum să te declari câştigător atât timp cât la urne s-au prezentat doar 27 % din alegători ?

Chestia este că, ceea ce ar trebui să dea de gândit politicienilor, prezenţa extrem de slabă la vot, este tratat cu ignoranţă chiar de către Prim-Ministrul României, cel care este, pe lângă preşedinte de partid şi păpuşă băsesciană, reprezentantul românilor. Este primul care ar trebui să fie îngrijorat de absenteism. Absenteismul reprezintă, în mod clar, numulţumirea poporului român faţă de politica dusă de cei ce ne conduc. Ce ne spune Boc despre cei 73% care au stat acasă ca nesimţiţii în ziua de alegeri ? Spune că “au avut o altă opţiune”. Pe şleau, cei care nu votează nu ne interesează. Iată că împărţirea procentelor a făcut ca PDL să iasă pe locul doi, lăsându-i pe pesedişti să le ia faţa. Ok, au pierdut şi pentru că au făcut tot posibilul pentru a-i asigura fetiţei lu’ tata intrarea în Parlamentul European. Totul a culminat cu reprimirea ei în partid, chiar după terminarea alegerilor. La Mărăşeşti, PDL a obţinut cele mai multe voturi. Asta şi pentru că pesediştii s-au culcat pe o ureche care sigur nu era muzicală. Meritul este al preşedintelui PDL, Valerică Chitic, care i-a ridicat pe democraţi acolo unde nu au fost niciodată de când s-a înfiinţat partidul în Mărăşeşti.

PSD, marele partid recunoscut pentru modul în care reuşea să se mobilizeze în momentele cheie, nu a reuşit să facă mare lucru. Marele câştig, după părerea lor, este că Geoană a reuşit să se încordeze atât de tare, încât a trecut peste Boc cu un procent. Dacă o parte din voturile PDL nu erau direcţionate către EBA, PSD ar fi fost pe locul 2. Au fost lipsiţi de iniţiativă şi de originalitate. Când spun iniţiativă şi originalitate, scot din calcul turismul electoral efectuat la sarcină maximă. În Vrancea, pesediştii au reuşit să se mobilizeze chiar foarte bine. Au luat mare parte din voturile PDL şi PNL. Acest lucru a fost posibil tot din cauza prezenţei slabe la vot. Se ştia clar că la oraşe, cel puţin la Focşani, PDL ar fi stat foarte bine. Numai la Mărăşeşti pesediştii au ieşit în urma pedeliştilor, graţie conducerii (interimare) a partidului, care nu a ştiut că, uneori prin aroganţă, alteori prin nepăsare, voturile nu vin singure, doar pentru că te numeşti PSD. Au pierdut acolo unde se aşteptau la cele mai multe voturi, iar asta ridică multe, foarte multe semne de întrebare pentru (noua) conducere.

PNL-ul nu se dezice. Şade liniştit acolo unde îi este locul cu adevărat, pe locul 3, cu 12-15%.Asta e adevărata lor valoare la acest moment. Totuşi, odată cu instalarea lui Antonescu la cârma partidului, am crezut că partidul va creşte direct proporţional cu valoarea şi talentul lui Crin. Din păcate, Antonescu este cam depăşit de situaţie. Probabil că se bazează prea mult pe valoarea lui, ca politician, cât şi pe boom-ul pe care l-a provocat în ultimele sondaje. Este ameţit de propria-i putere, iar dacă nu se trezeşte la timp şi nu încetează să pozeze în victimă a sistemului băsescian, va pieri pe limba lui. Să vrei să ajungi preşedintele românilor şi să te plângi ca o ţaţă proastă că toată clasa politică te persecută e aiurea. Cu siguranţă că nu aceasta este cartea câştigătoare. La Mărăşeşti, peneliştii au fost tot pe locul 3. Mai mult, deşi primarul este liberal, nu au reuşit să fie câştigători în vreo secţie de votare. Cum spuneam, ori campania nu a fost făcută ca la carte, ori populaţia nu e mulţumită de rezultate şi de strategia aplicată, cel puţin până acum.

UDMR-ul rămâne, poate, cel mai constant partid din România. A obţiunut un scor excelent, pe fondul absenteismului, bineînţeles, dar s-au mobilizat exemplar.

PRM, prin Vadim şi Gigi Becali, a obţinut ce îşi dorea, tot pe fondul absenteismului, dar mai ales a miserupismului românesc. E pe sistemul ” bă, să le-o trag şi lui Boc şi lui Geoană sau Antonescu, îi votez pe ăştia de nu au şanse să ajungă acolo !”  Uite că au gândit cam mulţi aşa, iar băieţii au ajuns acolo. Că ne facem de căcat cu astfel de oameni, nu-i bai, suntem obişnuiţi. În urmă cu câţiva ani, Vadim spunea despre Becali că e un fel de râie a României, acum zice că e bun. E vorba de bani şi putere.

În fine, EBA poate fi imaginea României în Europa. În România suntem obişnuiţi ca orice fufă cu bani şi impresii să ajungă vedetă, iar EBA e zeiţa. Când te numeşti Băsescu, câştigi. Dacă nu câştigi cât trebuie, te ajutăm noi, draga tatii. Noi, partidul. Acum stăm liniştiţi şi aşteptăm primul transport de marijuana. Măcar să fim high…