Femei care nu acceptă complimentele
Filed under: Romania, diverse, loc de dat cu capul, social
În ultimii ani am întâlnit destul de multe femei care nu ştiu să accepte un compliment făcut de un bărbat. Nu ştiu de ce, probabil şi din cauza bărbaţilor care, de multe ori, caută să obţină ceva de pe urma acestor complimente. Totodata, sunt la fel de multe femei care nu cred în complimentele făcute de o persoană de sex opus.
- Cât de bine arăţi astăzi ! Eşti frumoasă !
- Pleacă mă de aici cu vrăjelile tale !
La auzul unui compliment, tocmai pentru că, probabil, nu sunt obişnuite cu acestea, unele femei fac absolut orice să dovedească celui ce o complimentează că nu este asa cum spune el : ” Cum să arăt bine ? Tu nu vezi că nici nu m-am machiat cum trebuie, că părul îmi stă ca naiba, s-a dus dracului firul de la ciorap şi oja începe să se exfolieze de pe unghii?” Alteori, femeile, deşi nu acceptă complimentul unui bărbat, zâmbesc de complezenţă, spun un “mulţumesc” pe care doar ele îl aud şi schimbă subiectul sau pleacă mai departe.
Tot în categoria femeilor care nu acceptă complimentele nevinovate ale bărbaţilor intră şi femeile cu şchepsis, alea emancipate, care iau la puricat fiecare cuvânt ieşit din gura bărbaţilor, pe care îi suspectează de anumite intenţii : ” da, da, mă crezi frumoasă, ăăăă ? Lasă că ştiu eu de ce mă crezi tu frumoasă! Crezi că e prima dată când mi se spune asta ? Vouă, bărbaţilor, numai la sex vă stă mintea! ”
Nu generalizez. Există, încă, foarte multe femei care ştiu să accepte, ba mai mult, să întoarcă un compliment. Dar nu este politicos şi nici măcar elegant, din partea unei femei, să nu accepte un compliment venit din partea unei persoane. Nu trebuiesc căutate intenţiile meschine în spatele unor complimente. Un compliment cere un zâmbet şi un comportament elegant, degajat, un exerciţiu social.
Pe de altă parte, vina multor bărbaţi este că oferă complimente gratuite, lipsite de conţinut şi neadaptate situaţiei de faţă. Nu se fac complimente doar de dragul de a le face. Când eram la prima tinereţe făceam greşeala de a considera zâmbetele şi complimentele fetelor ca semne pozitive pentru a fi convins că se va lăsa, că o voi vrăji. Odată cu trecerea timpului, am învăţat că greşesc. Din păcate, întâlnesc bărbaţi ajunşi la maturitate care se comportă ca nişte copii. Bărbaţi care confundă bunul simţ cu prostia. Bărbaţi care cred că femeile sunt, de fapt, nişte curve care pică-n cur la de câte ori ei, bărbaţii fatali, le fac cu ochiul.
Complimentele trebuiesc luate ca atare, fără niciun fel de subînţeles. Trebuiesc făcute cu sinceritate şi bunăvoinţă. Voi faceţi deseori complimente ? Le acceptaţi cu uşurinţă ?
Pro sau contra “Avatar”?
Un amic m-a intrebat,saptamana trecuta,cum mi s-a parut filmul Avatar. Am auzit ca-i bun,i-am raspuns nesigur pe mine.Nu,nu am vazut filmul,ceea ce l-a facut pe amicul meu sa se mire intr-atat de mult incat a plecat suparat,posomorat.
Sigur, sunt la curent cu noutatile in materie de filme.Niciodata nu ratez un film bun spre foarte bun.Nu am vazut acest extra-mega-super-giga film pentru ca am preferat sa il urmaresc in format 3D si nu pe televizor,dar se pare ca a creeat o asa isterie,ca esti considerat ultimul loser daca nu l-ai urmarit.
Pe de alta parte, am vrut sa ii recomand unui alt amic un film bun(Law abiding citizen),iar el mi-a spus ca nu vrea sa mai auda inca o data de Avatar.
Stiind ce reactii a provocat acest film in intreaga lume,de la imaginatii bogate la depresii in ultimul grad, ma intreb daca e mai trendy sa spui ca nu l-ai vazut,decat viceversa?
Viaţa are gust,dar nu şi fără sare
Ieri am fost la un medic specialist să văd ce se întâmplă în gâtul meu. Diagnosticul pus vineri de medicul de familie era amigdalită. Ieri, luni adică, diagnosticul pus de medicul ORL a fost mult prea lung pentru a-l putea ţine minte. Ceea ce înseamnă că e ceva mai grav decât am apreciat. Nu e nimic de operat, dar trebuie să mă înţep o săptămână.
Poate nu ştiţi, dar de mic am rămas cu o reticenţă la injecţii. Prefer să mestec cele mai amare pastile posibile decât să fiu înţepat. Nu ştiu dacă am făcut mai mult de 20 de injecţii de la vârsta de 10 ani încoace. De branulă nici nu poate fi vorba, nu am avut niciodată. Dar fie, ieri am făcut o groază de analize la sânge, mi s-a luat materie primă din vene, mi s-a pus o branulă la încheietura mâinii şi pe acolo mi se vor băga zilnic, timp de o săptămână, îngrăşăminte naturale, recte injecţii.
Nu prea m-am împotrivit cum o făceam de obicei, implorând pentru pastile, pentru că mă aflam într-o stare deplorabilă. Făceam febră mare, mă durea capul şi ameţeam, în gât parcă aş fi avut două lame, iar când înghiţeam simţeam că mi se duce tot cursul vieţii pe gâtlej (aviz emo!), nu eram bun de nimic, ce mai, arătam ca un zombie amator. Am acceptat injecţiile, sperând că până la sfârşitul săptămânii voi fi în stare să îmi ţin copilul în braţe şi să îl pup de zor.
Şi uite aşa m-am trezit că una din injecţii conţine fosfat de dexametazonă, adică sare disodică, ceea ce înseamnă că trebuie să nu mai pun gura pe sare, altfel mă umflu precum euro în raport cu leul. Nu mai zic cât e de nasol să mănânci nesărat ! Chestia e că nu prea ştiu ce să mănânc în afară de brânză de vaci cu mămăligă, supă de pui, cartofi fierţi cu peşte, ciorbă de legume sau piept de pui/copănele la grătar. Şi când spun că nu ştiu ce altceva să mănânc, mă refer la ceva mai bunicel, care să nu îmi provoace silă, greaţă. Cum aş putea, de exemplu, să mănânc ou fiert nesărat ? Bleah!
Ştiţi ceva reţete de mâncăruri fără sare ? Sau idei de ceva mai bunicel care să meargă şi fără sare ? În rest mai beau lapte dulce, iaurturi de la Danone, compoturi, mănânc ciocolată dulce ciocolată şi schimb canalul de fiecare dată când văd reclame la mâncăruri delicioase .
ps: după doar o zi de tratament cu injectabil mă simt mult mai bine, nu mai fac febra si mă doare mai puţin în gât. Păi aţi văzut voi drac mort ? 
Bal mascat la 39 de grade
În week-end a fost ziua mamei mele, aşa că am avut un motiv serios pentru a merge la munte. Atmosfera a fost una extrem de plăcută, distracţia a fost pe măsură, însă, doar eu m-am comportat precum o curcă beată. Mă confrunt cu o amigdalită acută, gâtul îmi este umflat, de înghiţit nu prea pot să înghit pentru că mă ustură de mor, capul mă doare îngrozitor, semn că îl am, iar febra s-a instalat în corpul meu extraordinar de bine.
E cam nasol să ai chef de distracţie când te lupţi cu toate acestea, dar am reuşit şi, pentru câteva ore, am fost la mare înălţime alături de familia mea. S-a vrut o petrecere gen bal mascat, unde fiecare trebuia să îşi improvizeze ceva rapid, adică în maxim 1-2 zile. Costumul meu, dar şi al consoartei, a fost lucrat manual de către soţia mea, Regina sau Mama Omida, depinde cum vreţi. Eu am fost arab. Burj al arab. Unul nu prea de temut, chiar inofensiv. Deocamdată (sau poate niciodată) nu voi posta poze de grup cu toate costumaţiile pentru că nu am acordul lor.
Vă las liniştiţi, vă doresc o săptămână uşoară şi mă întorc la cele 39 de grade pe care le ţin prizoniere în corpul meu. La mulţi ani, mamă !
2010
Dragii mei,
Va doresc sa aveti parte de un an nou linistit, plin de impliniri, cu multa sanatate si intelepciune pentru a lua cele mai bune decizii! La multi ani!
A venit Mos Nicolae !
M-as fi asteptat ca, anul acesta, Mos Nicolae sa vina cu un brat de vargi. Nu prea am fost cuminte, am avut un an nenorocit, poate cel mai prost an pe care l-am trait pana acum si am o stare generala putin cam nepotrivita pentru perioada asta a anului.
Cu toate acestea, am fost rasfatat si provocat in acelasi timp sa mananc,impreuna cu sotia si cu fetita mea(daca mai apuca), o ladita plina cu mandarine dulci si proaspete. Sper ca pana luni sa terminam de mancat toate mandarinele. Nu de alta, dar am auzit eu ca baga marfa proaspata la Carrefour. Am mai primit si niste dulciuri, dar le las pe mai tarziu ca si asa am facut putina burtica. Voua ce v-a adus Mos Nicolae ?
Cum a evoluat sticla de Coca-Cola
De la stânga la dreapta : 1899 -1900-1915-1916-1957-1986
Fii si tu fan Herbalife!
Twitter
-
Statistici