Cică să creşti copii
Ce mai caută lumea
A trecut ceva timp de când nu m-am mai distrat atât de bine în timp ce citeam cum a ajuns lumea la mine pe blog. Dacă astăzi dimineaţă vorbeam cu un amic despre căutările pe care le face lumea pe google ( mă refer la cele prosteşti ), nu văd de ce nu aş scrie câteva despre cuvintele folosite de cei care au ajuns pe blogul meu.
se poate face tratament in baile felix daca esti cazat la pensiune – ok, logic vorbind, cât de plictisit trebuie sa fie neuronul ăla ca să întrebi aşa ceva ? Poți face tratament și dacă dormi în mașină.
prietenul meu e un magar – te așteptai să găsești confirmarea aici ? Eu am tot spus că toți bărbații sunt măgari până la proba contrarie. Imi pare rău că al tău s-a dovedit a fi altfel.
blog de vrancea – mă mir cum cei care au dat search au ajuns pe blogul meu şi nu pe cel al lui Gabi. Oare sunt mai bine indexat în google? Read more
Moda emo prinde și la câini
2012, începutul sfârșitului ?
Filed under: Fucktard, Romania, diverse, movies, personal, video
Într-un documentar, Nostradamus 2012, se spunea, argumentat sau nu, că în decembrie 2012 va avea loc o aliniere galactică, adică Soarele răsare pe linie dreaptă cu centrul Căii Lactee, ceea ce ar putea aduce schimbări dramatice în viața de pe Pământ. Unele insecte și animale pot dispărea, lumea se va confrunta cu fenomene catastrofale și foamete, vor fi schimbări climatice majore etc.
Mi-am adus aminte de acest documentar, pe care l-am urmărit aproape jumătate de oră, deoarece am auzit multe persoane care vorbeau despre aceste fenomene care pot avea loc. Românilor le-au plăcut astfel de povești de când lumea și pământul. Cu siguranță țineți minte episodul Hâncu, episod ce a provocat panică în rândul românilor privitori de otv. Au dormit în stradă în noaptea aceea.
Alții spuneau că privesc partea bună a lucrurilor. Lumea se va curăța de mafioți, politicieni, maneliști, boschetari și curve. Nasol este că și ei se vor duce odată cu ceilalți. Eu cred că nu va fi chiar așa. Ok, lumea se schimbă în rău. Viața sănătoasă pe Pământ este distrusă de mâna omului. Nu se iau măsuri în ceea ce privește încălzirea globală. Probabil că vom ajunge să avem parte de fenomene catastrofale, însă nu cred deloc în ceea ce s-ar putea numi ”sfârșitul lumii” . Povești despre acest subiect sunt destule, eu aștept filmul 
Prima zi:admir babele cum dau din varice
Filed under: Romania, diverse, fun, loc de dat cu capul, personal, social
Cu chiu, cu vai, am ajuns la destinaţie. Am avut un drum obositor, dar pe alocuri foarte frumos. Nu e tocmai uşor să conduci dintr-o bucată 600 şi ceva de kilometri, mai ales când mai mult de jumătate din drum eşti înconjurat de o ceaţă densă. La asta nu mă aşteptam, sincer. Ceaţă în iulie şi doar 14-15 grade de la Oituz şi până la Cluj ? Pe de altă parte, am fost ajutat de drumul liber şi de lipsa maşinilor de poliţie. Am condus 8 ore în cap, iar VW-ul s-a comportat exemplar. E o maşină senzaţională.
Primele impresii :
- drumul mi-a lăsat o impresie plăcută. În afară de drumul dintre Adjud şi Oneşti şi de o parte din drumul dintre Târgu Mureş şi Cluj,care cam lasă de dorit, şoseaua e de la bună la foarte bună.
- peisajul este mirific intre Oituz-Braşov-Sighişoara. La fel şi între Cluj şi Oraendea.Multă verdeaţă, munţi, dealuri, flori şi miros puternic de rouă.
- mi-au atras atenţia acoperişurile caselor din zona Sighişoarei, care erau, parcă, făcute la indigo. Toate din ţiglă veche.
- din păcate, m-am lăsat dus de val şi nu am mai vizitat Sighişoara şi Clujul. Mi-am spus că ar fi mai bine să ajung mai repede la Felix, ca să profit de vremea frumoasă. Poate o să fac o vizită la întoarcere.
- ajuns la hotel, mi-am adus aminte de Nicolae Ceauşescu. Tot scheletul hotelului a rămas neschimbat. Îţi dai seama că nu mai e Ceauşescu la conducere doar după termopane. Trebuie să rezist o săptămână în hotelul ăsta, că după aceea mă voi caza încă o săptămână la o pensiune de trei stele.
- piscinele cu apă termală sunt excelente. Apa are peste 35-40 de grade celsius. Din păcate, trebuie să te cam fereşti de piscinele hotelurilor de 2 stele. Nu pentru că ar fi prost întreţinute, ci pentru că toate babele şi moşii se cam pişă pe ei. Mă gândeam că de aia e apa caldă.
- lacul cu nuferi este o splendoare în toată regula. o să pun câteva poze când voi scăpa de oboseala acumulată din cauza şofatului.
Cam atât pe ziua de astăzi. Mâine intru şi eu în rândul moşilor. Mă duc să fac câteva proceduri, că am cam cărat fetele în spate când eram tânăr, iar acum mă resimt. Mă duc să dorm. Sper să mă ţină patul.
-
Amintirile unui boșorog
Ăla din titlu sunt eu. Am avut o stare ciudată încă de la începutul weekend-ului. Probabil aceeași stare, cu aleleași simțuri de regret pe care le au femeile care ies la menopauză. E pe sistem de ” aaaaahhhhh, când naiba au trecut atâția ani?” Brusc, mi-am adus aminte de anii în care eram proaspăt absolvent de clasa a opta. Nu știu de ce. Cert este ca anii aceia au fost de aur pentru mine. La liceu am trăit alte vremuri decât cele pe care le trăiesc tinerii din ziua de azi. Lumea este într-o continuă schimbare și încerc să țin pasul, dar nu pot să nu îmi pun unele întrebări.
Liceenii, în prezent, nu mai sunt precum liceenii anilor 90. Pe lângă faptul că învățatul era literă de lege, îmi amintesc cu plăcere când plănuiam, cu atâta frică, să chiulim de la ore în grup, când împărțeam în trei o halbă de bere, când mergeam la pădure și doi inși încercau să se combine cu aceeași fată, când ne plăcea să ne plimbăm prin parc cu o fată de mână, mândri că am reușit să ne combinăm, când puneam mână de la mână bani pentru jocuri de noroc, iar dacă aveam norocul să câștigăm ne bucuram împreună cu o bere în față, când ne treceau fiori în momentul în care nu știai cum să îți faci curaj să o abordezi pe fata de care îți plăcea, când trimiteam bilețele anonime unor colege șamd .
Sunt convins că sunt încă mulți care mai fac asta, dar văd din ce în ce mai des liceeni care preferă messengerul în locul unei discuții față în față, hi5-ul în locul unei ieșiri romantice în parc, sexul de la prima întâlnire în locul unei cuceriri ca la carte, jocul pe calculator în locul unei ieșiri împreună cu prietenii, mă încearcă un sentiment ciudat. Poate că cea mai frumoasă perioadă a vieții este cea de licean. Nici nu vreau să îmi amintesc ce rău îmi părea că termin liceul. A fost extraordinar de frumos. În clasa a XII-a ne juram cu toții credință, ne spuneam că oriunde vom merge vom ține legătura. Din păcate, în cele mai multe cazuri, nu a fost așa. Aș da orice să mai fiu licean măcar un an.
Ce mă enervează
Filed under: Fucktard, Romania, diverse, loc de dat cu capul, mizerii, personal
Mă scoate din sărite o chestie banală. De ce pana corbului, atunci când moare un cântăreţ sau actor, televiziunile şi netul este plin de cei care au trecut în lumea celor drepţi ? Ok, e normal să te plângă, să spună că ai fost un cântăreţ/actor deosebit, că în cariera ta ai luat nu ştiu câte premii sau că ai vândut nu ştiu câte albume. Dar de ce să umplem trackerele de torrent cu muzica sau filmele celor care au crăpat, de ce să ascultăm o săptămână întreagă muzica pe care o cânta cel care a murit şi să spunem că era o muzică extraordinară ?
Păi dacă era extraordinară de ce nu o ascultai, frate, mai des ? De ce o asculţi tocmai azi, când a murit bietul om ? Ah, nouă ne plac telenovelele, cazurile sociale şi sarea aruncată în ochi. Dacă omul era atât de talentat, de ce televiziunile nu aduceau în prim plan acest aspect când omul era încă în viaţă ? Nu, noi stăm să îl plângem alături de analişti, actori şi muzicieni mioritici. Că aşa ne e naţia. Aşa s-a întâmplat şi cu Dem Rădulescu, Dan Spătaru, Laura Stoica sau, mai recent, cu Michael Jackson.
Fii si tu fan Herbalife!
Twitter
-
Statistici