Masuri anticriza
Filed under: Fucktard, Romania, bani, diverse, internet, loc de dat cu capul, mizerii
Oficial, proiectul e-Romania vizeaza simplificarea interactiunii cetatenilor si a mediului de afaceri cu institutiile statului prin infiintarea a 600 de servicii publice online pana in anul 2013. Suna pompos, pare interesant, are potential, dar e administrat de statul roman, ceea ce ne face sa credem ca nu este altceva decat o mega-afacere. Cine stie cine se ascunde in spatele acesteia? Nu, nu cred ca sunt paranoic. Stiu cel putin doua companii care fac proiecte si obtin contracte de milioane de euro, desi investitia nu inseamna decat cateva sute de mii. Restul se pierd organizat pe drum. De ce nu ar fi asa si cu acest portal? Unde mai pui ca CMS-ul folosit este unul gratuit, dar pe care s-au cheltuit foarte multi bani?
Super-extra-mega portalul e-Romania, cel ale carui costuri s-au ridicat la fabuloasa suma de 500 de milioane de euro, probabil unul dintre cele mai mari tunuri date vreodata in tara lui Papura Voda, nu are nici macar date corecte despre judete sau localitati.
Am vazut acolo steme ale judetelor care nici macar nu exista , date FURATE de pe paginile oficiale ale autoritatilor publice locale si multe alte chestii care ne dau clar de inteles cat de important este acest portal pentru tara noastra. Sa fim seriosi, au fost atatea discutii, certuri si greve in tara asta datorate micsorarii pensiilor sau a salariilor in urma carora Guvernul a facut o economie imensa de 100 de milioane pentru ca, vezi Doamne, nu mai sunt bani in visteria statului, dar se cheltuiesc dintr-un foc 500 de milioane de euro pe un portal care este, cel putin pana in prezent, un simplu motor de cautare al site-urilor oficiale ale autoritatilor locale si judetene. Oricum, faina masura anticriza !
Cu una dăm, cu două luăm!
Filed under: Fucktard, Romania, bani, diverse, fun, loc de dat cu capul, mizerii, politica, social
Băi, ce mizerie e în ţara asta! Cât de mizerabili sunt nenorociţii ăştia care stau cu cururile în scaunele ministeriale şi propun tot ce e mai rău pentru românul de rând, care abia îşi târâie băşinile printre gropile din asfalt. Cât de uşor le este lor să ia nişte decizii care, de multe ori, nu au nicio legătură cu realitatea din teren. Cât de naivi suntem pentru că stăm şi ne uităm muţi de uimire la ei cum îşi bat fasolea de noi, dar preferăm să comentăm rahaturi gen “ce a mai născocit Udrea la OTV”, “ete bă cât de vită-i aia de nu ştie unde e Braşovul pe hartă” şi alte minuni de acest fel, în care o includem cu aplauze la scenă deschisă pe Elodia şi Magda Ciumac.
Băi, cum nu îşi dă seama românul că ştiri precum aducerea în ţară a lui Haissam sau aceste ieşiri la mişto ale Elenei de Cotroceni nu fac decât să îi distragă atenţia de la subiectele principale, de la situaţia critică pe care o înfruntăm al naibii de greu, iar aici vorbesc despre reducerea punctului de pensie, îngheţarea salariilor (în cel mai bun caz), concedierea a zeci de mii de cadre didactice şi bugetari în general ?
Pe zi ce trece, cum dai drumul la televizor, cum mai apare câte o taxă, un impozit şi-o acciză, că poate avem prea mulţi bani pe card şi n-avem ce face cu ei. E pe sistemul “statul ne dă bani cu o mână şi cu două ne ia înapoi”. Şi noi stăm şi ne uităm la ei ca broasca la barieră. Şi dacă tot stăm aşa, măcar să fim complici, zic. Păi hai să venim în sprijinul lor cu nişte propuneri de taxe, impozite ş-accize.
taxă pe cer senin / impozit pe dormit la perete / taxa de ţânţar (se aplică în toate anotimpurile, în scop preventiv) /impozit pe umbra de la gard / taxă pe utilizarea literelor alfabetului, în cele două variante(scris si vorbit) / impozitul pe panta acoperişului / taxă geam semi-transparent la uşa de la baie (aplica cu băieţelul care face pipi se facturează separat, după caz) / impozitul pe senzaţia de deja-vu / taxă dop cauciucat cadă / impozit forfecar. (a nu se confunda cu cel forfetar, cel de faţă referindu-se la altceva, vom reveni cu detalii) ; Read more
Prima casă, prima ţeapă
Filed under: Romania, bani, diverse, loc de dat cu capul, management, mizerii, politica, social
După cum ştiţi, a demarat programul guvernamental “prima casă”. Până să fie pus pe hârtie, programul părea a fi destinat celor cu venituri mici şi medii, care nu au în proprietate un imobil şi care, astfel, nu îşi pot permite să facă un credit pentru a cumpăra locuinţa mult visată. Ştiam bine că preţurile locuinţelor au crescut în ultimii ani extrem de mult. O casă într-un oraş marişor costau cât o vilă de lux din occident. Ştiam bine că cei mai mulţi dintre români nu au salarii mai mari de 200-300 de euro. Ştiam că gradul de sărăcie este mare, la fel cum ştiam că nu oricine şi-ar permite să dea o rată consistentă la bancă, timp de 25-30 de ani.
De aceea, programul propus de guvern ar fi trebuit să se adapteze realităţii. Cum bine ştim, în România, gura bate fundul. Au fost date declaraţii peste declaraţii, care mai de care mai încurajatoare. Boc zicea că aşa ceva nu s-a mai întâmplat în România, Pogea zicea că s-a făcut un efort extraordinar pentru demararea acestui program, mai ales că au fost negocieri dure cu băncile, care nu se lăsau vrăjite, lumea era cu sufletul la gură, Michael Jackson îşi pregătea revenirea în forţă şi Elena Udrea se plimba în picioarele goale pe malul apei. Ce mai, extraordinar !
![]()
De fapt, ce înseamnă acest program pentru noi, consumatorii ? Zic că înseamnă un mare ajutor pentru bănci, nu pentru noi. Garanţia oferită de stat ajută băncile să relanseze ofertele de creditare. Dobânzile sunt extrem de mari, comisioanele sunt fără număr, iar noi, consumatorii, ajungem să plătim de 2 ori mai mult decât luăm. Aflăm din presă că cea mai mică rată posibilă la un credit ipotecar de cel mult 60.000 de euro, pe o perioadă de 30 de ani, prin acest program, ar fi de 340 de euro. Asta în condiţiile în care cea mai mică dobândă propusă este de 5.5 %.
Procentul nu este unanim acceptat, astfel că dobânzile pot urca până la 14% pentru creditele în euro sau până la 23% la creditele în lei. Majoritatea băncilor acceptă un grad de îndatorare de 50%, ceea ce înseamna că pentru cel mai ieftin credit prin „prima casă” ar fi necesar un salariu de circa 700 de euro, aproximativ 3.000 de lei pe lună, adică mai mult de două salarii medii pe economie. În luna martie, spre exemplu, salariul mediu net pe economie a fost de 1.402 lei, conform Institutului National de Statistică.
Am citit în presă că există o clauză în contractul ipotecar încheiat cu banca, prin care aceasta are dreptul să-ţi ia locuinţa dacă valoarea ei de piaţă a scăzut sub suma împrumutată. În concluzie, această primă casă este doar o garanţie pentru bănci că nu vor rămâne fără banii pe care îi dăruiesc din tot sufletul populaţiei.
În aceste condiţii, mă întreb cine îşi poate permite să îşi facă credit prin programul prima casă ? Cine altcineva decât cei ce câştigă câteva mii de euro pe lună ? Conform statisticilor, în ţara noastră nu există decât câteva sute de mii de persoane care s-ar încadra la aceste reguli impuse de program, din care doar câteva zeci de mii şi-ar putea permite să dea o rată la bancă prin acest program. Aşadar, GUVERNUL ROMÂNIEI ia nişte măsuri adresate câtorva zeci de mii de persoane şi nu întregului popor.
Cu un salariu minim acceptat de bancă pentru a-ţi face credit, nu îţi perimiţi să cumperi locuinţa şi gata. Locuinţa aia trebuie renovată, în cele mai multe din cazuri. Apoi, trebuie să mănânci, să te îmbraci, să îţi creşti copilul, să îţi plăteşti utilităţile, să mai mergi şi tu, poate, într-un concediu odată la 2 ani. Consider că este o ţeapă servită pe tavă românilor, dar şi o oportunitate pentru speculanţii imobiliari.
Guvernul ne cutremură
La fel o face şi Ziarul de Vrancea în ediţia de astăzi, acolo unde ne anunţă cu surle şi trâmbiţe că Guvernul arată printr-o strategie de informare publică că cutremurele cu o magnitudine de peste 7 grade au o perioadă medie de revenire de 32 de ani.
Afirm că atât Guvernul cât şi Ziarul de Vrancea ne cutremură cu această ştire, întrucât Guvernul pe de o parte, a făcut nişte calcule pur şi simplu idioate adunând numărul de cutremure mari înregistrate până în prezent după care a început să se uite cam la câţi ani s-au repetat acestea, şi Ziarul de Vrancea pe de altă parte, nu face altceva decât să ne prezinte o ştire care nu mai este de actualitate ( vezi data apariţiei în Monitorul Oficial ), dar mai mult, ne prezintă o ştire care nu face altceva decât să creeze panică în rândul cititorilor.
Nu am văzut în reportajul lor opinia directorului Institutului de Fizică al Pământului, Gheorghe Mărmureanu, care a afirmat în urmă cu o săptămână că acea strategie făcută de Guvern este o strategie făcută pe genunchi, pentru a-şi justifica activitatea şi salariile. Mai mult, dl Mărmureanu nu a fost consultat în vederea elaborării acestei strategii, lucru care trebuie să ne dea de gândit.
Aşadar, este păcat că un ziar cu nume, cum este Ziarul de Vrancea, alege să îşi sperie cititorii, în loc să îi informeze corect, mai ales că Vrancea este epicentrul acestor cutremure, la fel cum este păcat că cei din cadrul Guvernului au scos această strategie de informare publică, chipurile, nefăcând altceva decât un simplu calcul aritmetic . Nicidecum o strategie.
În rest, Dumnezeu cu mila !





