Cu scuzele de rigoare
Trebuie să mă înţelegeţi ! Măcar voi, cititorii mei veseli, inteligenţi şi răbdători. Nu am timp de scris, iar atunci când îmi fac timp, printre picăturile mari şi pline de speranţă, nu am inspiraţie. Aş scrie eu câte ceva despre nişte lucruri pe care le pregătesc de mai mult timp, dar am nevoie de mai multă linişte şi curaj timp pentru a vorbi despre ele.
Nu am timp pentru că mă pregătesc serios pentru sărbătorile de iarnă. Da, e criză! Da, la mine în buzunare este eclipsă totală! Dar cine îşi va petrece sărbătorile de iarnă în casă nouă, la munte, alături de familie şi prieteni apropiaţi ? Aud ? Da, eu! Cred că este una dintre cele mai bune veşti pe anul acesta. O să vă invit la un tur virtual prin casă, atunci când va fi gata. Până atunci, daţi-mi voie să vă ofer un moment de relaxare !
..si varianta in limba româna
Melci, scoici, raci, craci
Piesă nouă cântată de amicul meu, Mărgineanu, omul care mi-a cântat cu atâta pasiune la nuntă 
Note de toamnă
[trilu-audio]http://www.trilulilu.ro/anna_k/c0fa219992e6b7[/trilu-audio]
A murit regele pop-rock
Michael Jackson, regele pop-rock, cel mai mare muzician al tuturor timpurilor, a decedat astăzi într-un spital din Los Angeles în urma unui stop cardiac.
Starul pop Michael Jackson a murit vineri dimineaţa, ora României, după ce a fost spitalizat la Los Angeles, în urma unui stop cardiac, informează presa internaţională.
Celebrul cântăreţ, care a devenit faimos încă de când era copil şi a încântat generaţii întregi cu muzica sa exuberantă şi mişcările sale de dans, a murit după ce a făcut un stop cardiac, fiind apoi transportat la un spital din Los Angeles, informează Reuters, citând Los Angeles Times. Jackson avea 50 de ani.
În ziua de astăzi, nu ştiu câţi dintre noi îl regretă. Probabil, tot noi, cei care am crescut şi am copilărit pe muzica acestuia. În anii ’90, Michael era considerat drept cel mai cunoscut om de pe planetă. Cu o voce extraordinară, cu un dans magnific şi captivant, a cucerit întreaga lume. Pe vremea aia, la 8 ani, făceam diverse scenarii. Mă gândeam cum ar reacţiona lumea dacă ar muri Michael. Eram convins că va fi o mare de larcimi şi că va avea parte de o înmormântare regească. Acum, după zeci de scandaluri, Michael a decăzut şi a ajuns o oarecare persoană pierdută în neant, despre care se ştie că a fost regele muzicii pop-rock.
Urma ca, începând cu 12 Iulie, să susţină o serie de concerte de revenire pe scena muzicii pop-rock. Biletele au fost epuizate la doar câteva ore după ce au fost puse în vânzare. Mă încearcă un oarecare sentiment de tristeţe. Încetul cu încetul se sting toate valorile. Noi cu ce rămânem ? Cu amintirile doar .
Între penibil şi plăcerea de a conduce
Eram la volan, într-o zi cu soare şi cu multe păsărele care străbăteau câmpul aflat în vecinătatea şoselei. Aveam de parcurs un drum de vreo trei ore, plus distracţia de cel puţin un ceas care avea să mă aştepte la intrarea în Bucureşti. Trebuie să recunosc că mă fac vinovat de mai multe pasiuni dar, în afara celeia pe care nu o pot spune în gura mare, plăcerea de a conduce nu îşi putea găsi rivală decât în bucuria de a asculta muzică. Mai ales atunci când porneam la un drum mai lung şi, mai ales, singur, le aduceam pe amândouă pe calea coexistenţei. Întotdeauna mi-a plăcut să ascult muzică de calitate. Astfel, în timp ce conduceam, eram întotdeauna înconjurat de o companie selectă: solişti, instrumentişti sau compozitori.
Niciodată nu m-am putut plictisi în acest mod, mai ales că trebuia să înfrunt mizeriile aflate de-a lungul drumului şi lipsa anilor de acasă a unora cu care trebuia să împart carosabilul. Îmi plăcea să dau muzica mai tare şi să îmi exprim neîmplinirile ca muzician dublând vocea soliştilor. Nu mă auzea nimeni, soliştii nu se supărau, ba mai mult, îmi ofereau prilejul de a mă lăsa să repet unele refrenuri în timp ce ei se odihneau. În timp ce mă pregăteam să trec la următoarea melodie, detectorul de radar, cu alarma lui insistentă, îmi demonstra că face toţi banii : ţîrrrrrrr ţîîîîîrrrrrrrr ţţţţţţţîîîîîîîîîîîîrrrrrrr…. Read more
Pata pe creier
Astăzi am tot ascultat o melodie pe care am ascultat-o la radio. Mi s-a pus pata pe ea, aşa că am intrat pe “iutub” si am dat play. Chiar şi aşa, parcă mai merge ascultată măcar o dată. Versurile sunt cam stupide, dar exprimă durerea din suflet. Sunt cam aceleaşi sentimente pe care le încearcă românii zilele astea, dacă nu mereu, odată cu discutarea în plen a bugetului pe 2009. Let’s cry !
Fii si tu fan Herbalife!
Twitter
-
Statistici