Odă mamei

February 5, 2012 by danbrasov · 1 Comment
Filed under: cultura, ganduri, personal 

Rodica Ghiniţă, o bună prietenă de familie şi soţia regretatului Constantin (Tică) Ghiniţă, mi-a dat de curând, drept cadou, schiţa unei poezii făcută cadou mamei mele cu ocazia naşterii mele. Am aflat, printre altele,  că ar fi trebuit să mă cheme Ştefan şi nu Dan. Poezia este chiar din anul 1982 şi îmi face o deosebită plăcere şi onoare să o fac publică.

După părerea mea este o ODĂ dedicată mamelor de pretutindeni, iar versurile sunt extrem de puternice şi bine alese.

Dumnezeu să te odihnească între îngeri, Tică ! Îţi mulţumesc că ai existat !

…îmi amintesc că, ori de câte ori era ziua mea, Tică îmi umplea telefonul de sms-uri foarte haioase şi originale, făcute pe moment.

———————————-

LA MULŢI ANI, DOAMNĂ

SĂ VĂ TRĂIASCĂ ŞTEFAN

ÎNTRU MULŢI ANI

FERICIŢI

ŞI DRAGOSTE

Naşii

buna dimineaţa Doamnă

fevruarie la picioarele tale

in alb

ca o cununa dumnezeiască

buna dimineaţa Doamnă

ne închinăm Ţie

aşa cum nu ştim încă

a ne închina Mamelor

şi cum inima săraca

ca o pasăre vânată în continuu

se străduieşte de veacuri

să ne destănuie taina

naşterii lumii…

bună dimineaţa Doamnă

binecuvântat fie ceasul dragostei

dar să ne aducem aminte

o !

să ne aducem aminte

că nimic din tot ce este sfânt

că nimic din tot ce este frumos

că nimic din tot ce rămâne TRAINIC

nu se poate împlini

decât în

durere

imensa lumină a durerii

ca un semn al trecerii noastre

şi a rămânerii

în rana cumplită a pământului

bună dimineaţa Doamnă

Toamna s-a împlinit în tine

şi rodul s-a desfăcut

precum florile din muguri

şi acum Soarele

mai ales cel din noi

Soarele Sufletului

şi al iubirii

pe cerul nevăzut

ca o iarnă pentru spălarea păcatelor

ca o primăvară pentru naştere

ca o vară pentru împlinire

înainte de Toamnă

binecuvântat fie rodul dragostei

binecuvântat fie pruncul curat

binecuvântata fie durerea mamei

pentru fericirile lumii…

Bună dimineaţa doamnă

cine oare înainte de Dumnezeu

mai aude Ţipătul

ţipătul durerii

şi ţipătul bucuriei

ţipătul-cântec

singurul mare şi înalt cântec

al ieşirii din întuneric?

Dar cine-l înţelege într-atât

ca sa poată iubi Viaţa

ca pe o femeie

şi Moartea ca pe o îndurare ?
Cine se mai apropie de Dumnezeu într-atât

ca să-i poată înţelege gândul?

o, Femeie !

numai Tu, dătătoare de viaţă,

binecuvântare Ţie

întru numele Lui

binecuvântare!

albe flori Doamnă

flori de lumină

flori-dalbe

flori de rouă

flori de dor

numai flori sub picioarele Tale

numai flori

coroane imense

în părul Tău

numai flori

ca o primăvară de muguri

în cuvintele Tale

numai flori

ca o toamnă bogată în fructe

în sufletul Tău

binecuvântat fie, deci, ceasul dintâi

când iubirea a curs dumnezeieşte

peste noi

binecuvântate fie clipele nopţii

când se aud copiii cântând

în sângele nostru

binecuvântat

binecuvântat

binecuvântat

fie numele Tău

Mamă !

Dintr-o sinceră şi sărbătorească

dragoste

astăzi

7 fevruarie 1982

când suntem alături de tine

şi de pruncul tău

aşa cum vom fi

întotdeauna

Ai tăi,

Bogdan

Rodica

şi

constantin ghiniţă

La mulţi ani !

Pace Doamnă în sufletele noastre !

Tags: , , , ,

Pregătiri pentru grădi

December 31, 2010 by danbrasov · 5 Comments
Filed under: copii, video 

Tags: , ,

Dorinţă de Crăciun

December 23, 2010 by danbrasov · 1 Comment
Filed under: calatorii, copii, cultura, ganduri, guest post 

Guest post by M.P.

În singurătatea mea,

nici măcar tu, Moş Crăciun,

nu mai ai loc !

îţi pregătisem un ceai de ierburi,

dar lumina din Cer s-a stins

şi am ştiut că nu o să mai vii.

Sunt copilul

de la capătul nopţii

care stau cu mâna întinsă

şi cerşesc de la tine

o zi.

Dar,

în graba ta

ai scăpat-o din sanie.

Tags: , , , ,

Repetabila povară

November 5, 2010 by danbrasov · 5 Comments
Filed under: diverse, video 

Aceasta este una dintre poeziile mele preferate. Este scrisă de marele maestru Adrian Păunescu, fie-i ţărâna uşoară, şi recitată de unul dintre cei mai mari actori, încă în viaţă, Florin Piersic. Este o poezie care-mi merge la suflet, vers cu vers.

Cine are părinţi încă are trecut. Cine n-are părinţi…. ce mai e de făcut ?

In memoria maestrului Adrian Păunescu . Dumnezeu să-l ierte !

Tags: , , , , ,

Pevestioală desple secs

February 3, 2010 by danbrasov · Leave a Comment
Filed under: diverse, fun 

Făcui fălă să vleau o constatale
La glădiniţă ieli, când am picat,
(Cu toate că-s de-un an în glupa male)
Să mol dacă glumesc, pe omoplat!

Ne-a esplicat doamna educatoale
Amănunţit, chial ne-a si desenat,
Cum am ajuns să ezigstăm sub  soale,
Cum fiecale a fost plocleat,
Elam ochi si ulechi de culios
Să  aflu cum pe lume am venit,
Si chipes si isteţ, da’ si flumos,
Da’ nu te mint, mai mult m-a plictisit,
C-al  fi o balză, cale-n  noptiţică,
Ne-aduţe-n  pliscu’ ei, împachetaţi.

Când  scapă si mămica de bultică
Făcută de la ouă si câlnaţi,
Cum  zboală balza asta-nţet, agale,
Vleo  nouă luni, să iasă luclu bun
Si cum agiungem în pătuţ si-n ţoale
Pe cosul casei, ca si Mos Clăciun….

Să vezi măi flate, ţe educatoale (!)
Fălă misto, chial m-a lăsat pelplex,
La vâlsta ei, (ţe ţâţe, ce piţioale !)
Să nu stie nimica desple secs ???

( de aici )

Tags: , , ,

Apelul de noapte

September 14, 2009 by danbrasov · 7 Comments
Filed under: Vrancea, cultura, diverse, personal 

Spirescu. Paul Spirescu.Vrâncean pur sânge, Om adevărat, iubitor de oameni adevărați, poet născut,nu făcut. Prietenul prietenilor mei, omul de casă al lui Dumnezeu, m-a fascinat cu poeziile sale pline de Dumnezeu, de esență și de pasiune. L-am apreciat de mic copil, deși nu știam ce e aia rimă.Muritorii îl știu drept profesorul de filosofie.

L-am ascultat cu plăcere de fiecare dată când a recitat așa cum numai el știe. Ultima dată când l-am auzit recitând o poezie am plâns. Da, am plâns cu lacrimi sincere, pline de durere. Eram la înmormântarea prematură a iubitului nostru prieten comun, ”Tică” Constantin Ghiniță. Recită cu atâta pasiune, pune atât suflet, iubește într-atât de mult poezia și oamenii adevărați, încât te miri că mai face cinste doar Vrancei. Read more

Tags: , , , , , ,

Mulţumesc, Constantin Ghiniţă !

December 29, 2008 by danbrasov · 7 Comments
Filed under: Marasesti, personal 

Tică, aşa cum îţi spuneam toţi cei care îţi eram apropiaţi, de ce ai plecat fără să spui o vorbă ? De ce ? De ce aşa devreme ? Tocmai acum, la ceas de sărbătoare ? Unde pleci, Constantin Ghiniţă ? Tică ! Unde pleci ? Nu am apucat nici măcar să-ţi mulţumesc pentru ceea ce ai fost şi mai ales pentru că mi-ai fost ca un tată. Nici măcar nu ai apucat să asculţi (ne)mulţumirile mărăşeştenilor. Ai făcut multe pentru noi. Ai făcut aici, la Mărăşeşti, un focar al culturii. Cultură, înţelegi ? Şi nici măcar nu ai apucat să fii lăudat pentru asta.

Mulţumesc, Constantin Ghiniţă ! Tică, mulţumesc bătrâne ! Am trăit prin tine atât eu, cât şi restul oamenilor care îţi apreciau munca titanică şi voluntară. DUMNEZEU SĂ TE IERTE !


 

        DRUMUL

 

 

               Pace ţie, constantin ghiniţă,

Apa stelei pururea rodeşte

Drumul între Crâşmă şi Troiţă

Obosit de moarte se târăşte

 

Dragostea-i un lanţ de sărbătoare

Clinchetind pe fragedul tău trup

Şi nu ştie nimeni cât te doare

Hibernatul în acelaşi stup

 

Ceaţa se ridică la Răscruce,

Umblă-n suflet paznicii de casă

Şi înjură sfânt şi strâmb fac cruce

Şi nu văd cum tu te sui pe masă …

Tags: , , , ,

Get Adobe Flash playerPlugin by wpburn.com wordpress themes