Ce mâncăm de sărbători ?
Atunci când ne aflăm în prag de sărbătoare (creştină sau nu), ne pregătim să o întâmpinăm aşa cum se cuvine. Astfel, nu de puţine ori femeile (uneori şi bărbaţii) muncesc de zor în bucătărie ca nişte furnicuţe pentru a avea ce pune pe masă în seara(sau în serile) cu pricina. Chiar îi spuneam şi soţiei mele că mi se pare a fi prea multă muncă în bucătărie pentru o zi în care nu prea faci altceva decât să stai la masă şi să te simţi bine alături de familie şi prieteni.
Şi ni se pare normal ca atunci când ne apucăm de treabă să avem de toate pe masă, ca la mama acasă. Ca de exemplu sărbătorile de Paşte. Cum poţi sta la masă fără să ai drob, ouă roşii, friptură de miel şi cozonac ? Păi nu-i posibil! Dar pe lângă astea ne încăpăţânăm să punem şi o salată de boeuf, sarmale, plăcinte şi câte şi mai câte! Pentru că-s bune şi pentru că-s … ca la mama acasă.
Numai că în zilele noastre noi nu mai mâncăm ceea ce mâncau strămoşii noştri şi nici măcar ceea ce mâncau părinţii noştri când erau copii. În acele vremuri mâncarea se prepara acasă, folosindu-se foarte mult alimentele proaspete, fără a se adăuga multe grăsimi, sare sau conservanţi. Şi cum noi suntem programaţi din punct de vedere biologic să mâncăm fiecare masă ca şi cum ar fi ultima, vom fi tentaţi ca de sărbători să mâncăm mai mult decât mâncăm în mod obişnuit.
De aceea aş vrea să vă dau câteva sfaturi, în linii mari, cu privire la alimentaţia pe care trebuie să o avem de sărbători.
În timpul zilei trebuie să menţinem un regim de alimentaţie normal, pentru a nu avea senzaţia de foame spre seară şi pentru a nu exagera cu mâncarea din timpul nopţii. Pentru persoanele care se tem de îngrăşare sau care sunt la cură : nu trebuie să vă înfometaţi ziua sperând că aşa veţi face economie la calorii.
În primul rând va trebui să evitaţi pâinea, iar dacă acest lucru chiar nu este posibil, încercaţi să cumpăraţi pâine neagră integrală şi să nu mâncaţi mai mult de 2-3 felii la masă. Începeţi ziua cu o salată uşoară – salată verde, roşii, castraveţi, ceapă sau chiar salată de crudităţi cu morcov, ţelină, ceapă etc.
Dacă vă plac fructele, este mai bine să le mâncaţi cu o oră înainte de masă şi niciodată după masă, ca desert. Fructele sunt interzise seara, înainte de culcare!
Ar fi foarte indicat să ocoliţi bufetele suedeze sau meniurile all inclusive atât cât se poate, întrucât multitudinea ofertei este ispititoare şi studiile au arătat că atunci când avem o gamă mare de feluri de mâncare, tindem să consumăm de două ori mai mult decât în mod obişnuit. Alegeţi ce poate fi mai sănătos din preparatele specifice de Paşte. Nimeni nu ne interzice să ne facem poftele, însă nu trebuie să mâncăm până la refuz.
Este indicat să staţi cât mai departe de alimentele prăjite în pesmet, cu sosuri, maioneză, margarină sau unt, sau de cele gătite în aluat. Cu atât mai mult, este indicat să evitaţi complet prăjelile. De fiecare dată, alegeţi carnea sau peştele făcute la abur, grătar, grill sau cuptor.
Nu amestecaţi băuturile alcoolice. Alegeţi un singur fel de băutură alcoolică şi consumaţi cu moderaţie. Se recomandă vinul în dauna berii care este foarte bogată în calorii. Renunţaţi la băuturile carbogazoase, mai ales în cantităţi mari pentru că sunt foarte bogate în calorii. În locul lor, beţi o limonadă şi mai multă apă.
Apropo de apă, corpul uman conţine cca 60% apă şi are nevoie de minimum 2l de apă zilnic. Nu ştiu dacă s-au făcut studii pentru a vedea câţi dintre români respectă această cerinţă a corpului, dar sunt convins că foarte multă lume nu face acest lucru. Eu m-am numărat printre ei, însă am învăţat cu timpul să beau minim 2l de apă zilnic. Studiile făcute de cercetătorii americani dovedesc faptul că persoanele care nu consumă minim 5 pahare de apă în fiecare zi, prezintă risc de dezvoltare a cancerului la colon cu 45%, cancer la sân cu 79% şi cancer la vezică cu 50%.
Este recomandat să evităm consumul de apă în timpul meselor, întrucât elementele chimice din stomac devin mai puţin eficiente atunci când sunt diluate, iar acest lucru duce la pierderea nutrienţilor care ar putea să fie absorbiţi de corp.
Prioritar, alegeţi carnea slabă şi legumele. Întotdeauna pieptul de pui va fi preferat pulpelor de pui. Pulpele de pui au un nivel de grăsimi mai ridicat decât carnea slabă de porc. Dar fiindcă vine Paştele, carnea de miel este foarte bună ( cui îi place) pentru că este bogată în minerale ( fier, zinc, cupru, mangan, seleniu ) şi conţine proteine de calitate.
Nu uitaţi să faceţi şi puţină mişcare !
Vă doresc tuturor să aveţi parte de sărbători liniştite, să vă bucuraţi că sunteţi în sânul familiei şi să fiţi sănătoşi ! Paşte fericit !
Reclama, sufletul comerţului
Pentru că tot suntem loviţi de febra calificării la Campionatul European din 2012 la fotbal ( cel puţin noi, bărbaţii ), mi-au captat atenţia nişte reclame pe care le tot văd la televizor ( atunci când mai dau drumul, adică din ce în ce mai rar ) de ceva timp. Mă refer la reclamele alea la bere. Bere care merge mână-n mână cu fotbalul. Chiar nu ştiu de ce.
Şi vezi acolo, într-un bar, cu fum de nu te vezi om cu persoană, nişte băieţi care fac ca toate animelele, sperând că echipa lor ( şi a nostră, fără să fim de acord ) va câştiga. Printre ei, nimeni altul decât căpitanul României, Cristi Chivu, care stă cu o bere-n mână la bar şi zice liniştit şi ameţit : sper să câştigăm! Aoleu, muicăăăăăă! Ce caută Chivu la bar ? Nu trebuie să fie pe terenul de fotbal ca să dea şi sufletul din el şi astfel să câştige ? Nu, el e la bar şi speră să câştige România.
După ce zice chestiile astea şi încă vreo două,trei alte chestiuţe mai mici, apare un mesaj extraordinar de inteligent : Bergenbier susţine fotbalul românesc! ( sper să nu mă înşel, dar parcă aşa era ). Adică berea susţine fotbalul românesc. Îmi şi imaginez nişte băieţi stând la masă, aşteptând meciul de calificare al României cu Franţa de sâmbăta viitoare. Masa plină de bere şi de alune, ţigări cât cuprinde şi mult entuziasm.
Şi mă întreb de ce au apărut porcăriile alea precum “mento sana incorpore sano” dacă noi nu am găsit un alt produs mai bun care să susţină sportul din România? Păi faci cumva pătrăţele de la bere ? Sau stai cumva la masă cu o bere în mână şi-l vezi pe unul ridicându-se de la masă spunând c-ar merge un fotbal de minune după berea aia ? Îţi dă berea o energie extraordinară ? Nu, e doar bere şi te ajută foarte mult în remodelarea corpului. Adică îţi creşte burta, un monument sacru pentru bărbaţi. Un monument ridicat, de cele mai multe ori, în amintirea eroului pierdut.
La fel, tot la tv, am văzut reclame de-a dreptul mincinoase. Cum să spui despre nişte mezeluri sau despre caşcaval şi alte lactate că sunt gustul naturii sau că sunt naturale ? Este adevărat, acest gen de reclame îmi sar în ochi mult mai tare decât înainte, când nu aveam tangenţă cu nutriţia. Dar nici să minţi poporul cu televizorul nu prea e fair.
Eu mă întreb câţi dintre cei care citesc aceste rânduri sunt mari băutori de bere şi câţi dintre aceştia au chef de a juca un fotbal după ce beau o bere ? Sau de ce joacă fotbal dacă mai târziu îşi înclocuiesc cantitatea de calorii pierdute cu cele pe care le oferă băuturile alcoolice precum berea? Nu mă înjuraţi! Ştiu că berea merge de minune la un meci de fotbal şi la un grătar, dar parcă prea este promovată la televizor. De altfel, ce afaceri merg cel mai bine în România ? Cele cu băuturi alcoolice, mai ales.
Cu poliţia şi televiziunea la picioare
Filed under: Romania, amintiri, bani, fun, loc de dat cu capul, mizerii, politica, social
(continuare)
[...]
Vremea trece, tu îţi faci un viitor în Germania, îţi lansezi propria afacere şi te bucuri de viaţă alături de soţia ta.E nasol că nu poate face copii. Suferiţi amândoi din cauza acestui lucru, dar mai mult ea, parcă. Tu îţi îneci amarul mergând la curve şi, uneori, închizând barurile.
[...]
Ce mai contează că ai băut una mică (sau mai mare) înainte de a te urca la volan ? O faci, fie ce-o fi! Bagi cheia, dai contact şi pleci. Băi, futu-i ! Deci, să stabilim de la-nceput : în stânga-i ambreiajul, la mijloc frâna, în dreapta acceleraţia. Nu ştiu de ce dracului dreptul îl ajută cel mai tare şi stângul îi cam tremură. O fi de la băutură. Bagă a patra şi profită de drumul liber din centrul Bucureştiului. Băi, parcă se apropie ceva de mine ! Frânăăăă! Bum! În ce dracului am intrat ?
Scoate cheia din contact, că n-avea ce să mai oprească la maşina aia. Se dă jos speriat şi se uită de jur împrejur. Intrase în refugiul de la tramvai. Noroc că era noapte şi nu mai circulau tramvaiele. Cum vinul vorbea în numele său, le-a cerut poliţiştilor veniţi la faţa locului să vorbească cu proiectantul refugiilor. Păi cine mama naibii l-a pus să construiască rahatul ăla în mijlocul drumului ? Văzând că n-are scăpare şi că fiola îl dădea de gol, deşi el zicea cu totul altceva, scoate din buzunar nişte verzişori şi îi pune pe poliţiştii prezenţi la faţa locului să îl ducă acasă cu maşina poliţiei.
Deşi atunci când bei totul e posibil, nici el nu credea că poliţiştii vor pune botul la vrăjeala lui. Dacă s-a întâmplat cu unul, sigur aşa va fi şi în cazul celorlalţi. Cum îl oprea câte unul pe marginea şoselei, ăsta îi arăta carnetul de conducere made in Germany, iar ăluia îi mirosea a valută şi încerca să-l determine să contribuie cu mai mult, că altfel e groasă. Aşa era pe vremuri, de ce să nu recunoaştem ?
În Urziceni l-a oprit unul, la Buzău altul. Sătul de cheltuit banii pe prostii, a tras în parcarea unui restaurant unde a mâncat ceva şi s-a relaxat în compania unui pahar cu vin roşu. A urmat şi al doilea, inevitabil. Şi parcă a mai fost ceva, dar nu mai contează. Apoi a plecat liniştit către Focşani, cu destinaţia Mărăşeşti, pentru că a doua zi avea nişte treabă de rezolvat în judeţul Galaţi.
Ghinionul a făcut ca la sensul giratoriu de la Tişiţa, acolo unde pe vremuri era borcanul ăla în care îşi făceau veacul poliţiştii, să fie un filtru mare de poliţie. Control la sânge, o mulţime de maşini oprite şi mulţi reprezentanţi ai mass-media.
Vede o baghetă reflectorizantă ce îi taie privirea la orizont.
-Bună seara! Sunt agent Popescu Ion de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Vrancea. Actele la control, vă rog!
- Nu am decât buletinul şi certificatul de înmatriculare, spusese el, crezând că va scăpa uşor cu o amendă.
- Haideţi cu mine, vă rog!
“Am pus-o!”, şi-a spus îngândurat, mergând spre borcanul plin de şoferi, poliţişti şi presă, împreună cu poliţistul ce-l trăsese pe dreapta.
- Aţi băut, întreabă poliţistul ce-i ţinea ferm actele de identitate în mână ?
Cam avea ochii înţeţoşaţi, dar nu avea cum să fie beat de la două pahare de vin roşu. În clipa aia, toate microfoanele, reportofoanele şi o cameră de filmat a celor de la Antena 1 erau ţintite asupra lui. Omul nostru se uită la microfon, se uită la poliţişti, iar la microfon şi spune sigur pe el :
- Da domnilor, am băut ! Mi-era sete ! Ce era să fac ?
- Ce-aţi băut şi în ce cantitate ?
- Apă. Multă apă. Am…
- Domnule, faceţi mişto de noi ? Păi mirosiţi a băutură şi faceţi mişto de noi că aţi băut apă ?
- Păi dacă nu mă lăsaţi să termin ! Am vrut să spun că am combinat-o cu nişte vin, dar cât să se coloreze niţel paharul.
Iritaţi, poliţiştii îl roagă să sufle în fiolă pentru a vedea care este concentraţia de alcool în sânge. Cum concentraţia nu era de nebăgat în seamă, poliţiştii îi spun să se aşeze că va avea mai mult timp de petrecut cu ei. A, şi să îşi ia adio de la carnet timp de câteva luni.
În momentul ăla i-a picat fisa. Dacă i-a mers în cazul refugiului de tramvai, trebuie să-i meargă şi acum. Numai că aici erau şi cei de la presă, iar acesta era o nouă provocare pentru el. A aşteptat acolo până s-au mai liniştit apele, iar când razia se apropia de final şi-a luat inima-n dinţi şi s-a dus la poliţistul care îl trăsese pe dreapta.
- Domnule poliţist, am uitat să vă dau şi paşaportul !
- Nu este nevoie domnule, imediat mă ocup şi de dumneavoastră!
- Insist, vă rog! A, uitaţi, am găsit şi carnetul de conducere! Abia aştepta ca poliţistul să arunce o privire asupra documentelor. Avea să găsească acolo 50 de mărci germane.
Poliţistul îl ia şi îl deschide. Urma testul cel mare. Poliţistul ridică ochii din paşaport, se uită către omul nostru şi se face că sună pe cineva. Apoi a coborât, spunând că se întoarce repede. A muşcat momeala, omul se liniştise.
Imediat, omul nostru s-a dus la reporterul de la Antena1, i-a dat şi lui câteva mărci şi i-a spus să vină cu el, fără alte comentarii. Ăsta, mai tânăr, s-a conformat. A venit şi poliţistul şi l-a chemat afară pe cel despre care spunea mai devreme că va avea de suferit. Ăsta de la Antenă îi mirosea urmele.
-Domnule, ai mare grijă, să nu te mai prind conducând sub influenţa băuturilor alcoolice ! Ai mare noroc că şefu a fost chemat de urgenţă la sediu şi că au plecat şi ziariştii, că altfel…
În timpul ăsta, poliţistul îl zăreşte pe tipul de la Antenă cu camera în mână.
-Ce caută ăsta aici mă ? Băi, ce cauţi aici ? Vii şi filmezi aşa fără să ştie omul ?
- Nu şefu, eu sunt cu domnul !
Ăsta, poliţistul, se uită nedumerit la cel pe care tocmai îl absolvise de orice vină, îi dă actele şi dă să plece. Omul nostru, văzând că organul a înghiţit momeala pe care i-o aruncase, a prins curaj.
-Domnuuuu colonelu, pot să-ţi spun Nelu ? Ia vino încoace puţin să îţi zic ceva ! Mai ia tu de aici încă atât şi mă escortezi matale până la Mărăşeşti, că eu îs ameţit şi nu văd bine pe unde merg. Da mă escortezi aşa, cu girofarul aprins, să vadă oamenii de acolo ce important sunt eu, ai înţeles? Iar ăsta cu camera să vină cu mine în maşină şi să conducă, iar când ajungem acasă să coboare din maşină şi să filmeze cum mă escortezi tu, da ?
Deşi asta însemna sfidare, atât cameramanul, dar mai ales poliţistul, nu au schiţat niciun gest şi au acţionat conform cerinţelor. Şi totuşi, vorbim de “vremurile bune”, atunci când nimeni nu se plângea de criză financiară şi a locurilor de muncă.
Desigur, vorbim aici de cazuri izolate, pentru că întâmplarea face să cunosc multe persoane care îmbracă această uniformă şi sunt demne de tot respectul. Dar, totuşi, mă întreb cât ne costă în ziua de azi aceste lucruri făcute de un om oarecare, ca în cazul celui de mai sus !? Cât ne costă în ziua de azi să fim escortaţi până acasă cu maşina poliţiei ? Cât ne costă protejarea sau absolvirea de unele fapte care contravin legii ? Cât ne costă să avem caracter ?
Notă : orice asemănare cu personajele reale este pur întâmplătoare !
Cel din urmă nu e mereu cel dintâi
Filed under: Romania, bani, diverse, loc de dat cu capul, mizerii
E vară, iar în acest anotimp ieşim mai des la un restaurant sau la o terasa însoţiţi de prieteni sau cunoştinţe. Că e după serviciu, că e înainte de a merge în club sau la un party sau că e la o întâlnire a bloggerilor sau a tweeteriştilor, regula rămâne aceeaşi : ultimul care plăteşte consumaţia dă cei mai mulţi bani din buzunar.
De unde această regulă ? Păi, după câteva ore de bună dispoziţie, bere, cafele şi alte minunăţii, atunci când vine nota de plată, românul începe să îşi facă nişte calcule pentru a vedea cât are de achitat. ” Deci, eu am băut două beri, o cafea şi un cocktail. Asta înseamnă vreo 18 lei. Uite 20 de lei de la mine!” . ” Eu am băut vreo trei beri şi un cappucino, parcă. Deci 15 şi cu 4.5. Ia 20 de lei şi de la mine!”.
Calcule peste calcule, tumbe logice şi mutarea virgulei acolo unde ne este interesul. Suntem buni la calcule, însă doar atunci când trebuie să luăm, nu când trebuie să dăm de la noi. Aşa că lăsăm nişte bani acolo, în mare, să fie.
În timp ce oamenii fac calcule absolut delicate, se mai trezeşte câte unul care, brusc, trebuie să ajungă undeva urgent. Salută fugitiv, zice că ne vom vedea în curând şi fuge cu telefonul la ureche. După vreo zece minute, timp în care calculele dădeau cu virgulă, sună ăla înapoi şi zice că a uitat să dea banii, de tare ce s-a grăbit. ” Puneţi voi şi vă dau eu! Mii de scuze!”. Şi aşa rămâne…
Iar ultimul mohican rămas la masă, după ce strânge maldărul de bani începe să îi numere. El ştie că a băut doar o bere la 5 lei şi are 7 lei în mână, că vrea să las şi de-un ciubuc. Pe nota de plată este trecut, cu litere mari, 58 de lei. Nu s-au adunat decât 45 de lei şi toţi au ieşit din bar. Nu şi el, care bagă mâna adânc în buzunare pentru a reîntregi suma.
Nu că-i haios rău ?
Întâlnire misterioasă
Filed under: Fucktard, Marasesti, Romania, diverse, fun, loc de dat cu capul, mizerii, social
Doi bărbaţi, nu tocmai în floarea vârstei, se întâlnesc pe drum şi se salută. Cei doi se cunoşteau, bineînţeles.
- Hai noroc ! Ce faci băi tată, că nu te-am mai văzut de mult ?
- Ooo, salut, salut ! Ce să fac, uite, obosit de la muncă ! Mă duc acasă. Tu ?
- Eu am ieşit puţin la plimbare. Îs bine, mulţumesc lui Dumnezeu!
- Hai noroc !
- Noroc, noroc !
Primul bărbat tocmai ieşise din cârciumă. După câteva zeci de secunde, cel de-al doilea bărbat a intrat în cârciuma din care a ieşit primul. Niciunul dintre ei nu ştia că au făcut schimb de locuri. Singura diferenţă, poate, este că o nevastă s-a enervat mai repede decât a făcut-o a doua.
Fii si tu fan Herbalife!
Twitter
-
Statistici