Ia-mă de mână și spune-mi ”tu” !
Cât de mult mă poate enerva noua modă a șoferilor, cea de a-și afișa numele sau porecla pe parbrizul mașinii. Este o nouă găselniță a maneliștilor și tiriștilor. Sau a tiriștilor maneliști. Ca să își personalizeze mașinile, își lipesc numele pe parbrize. Numele proștilor pe toate parbrizele, vorba unui amic.
Un șofer mi-a spus că și-a lipit numele pe parbriz pentru a putea fi înjurat pe numele său, în cazul în care se întâmplă să greșească în trafic. No shit ? Și cu ce mă ajută că spun ”Gigele, `te-m-aș în norocul mă-tii” în loc de ” bă boule, care ți-o fi pus covrigul în mână?” ?
Să înțeleg că se creează o legătură de suflet între mine și participantul la trafic care mă enervează, sau nu, la culme ? Socializăm sau avem nevoie de comunicare ? Îi mulțumești lui Gigel pe nume pentru că ți-a dat semnal cum că e radar prin zonă ? Te duci la Biserică să îi pui acatist ? Mi se pare o formă avansată de cretinism. E echivalentul lui ”gigolo italiano” de pe tricouri. Știe cineva dacă e vreo petiție împotriva acestor idioțenii ?
Suferă taximetriştii de singurătate ?
De când îmi conduc propria maşină nu prea mai apelez la taximetrişti . Totuşi, mai apar situaţii în care trebuie să mă urc într-un taxi pentru a rezolva anumite probleme. Voi aţi observat că taximetriştii vorbesc cu proprii clienţi la fel cum ar trebui să le vorbească psihologilor ? Cu toate că suntem nişte străini, ne spun toate necazurile, apelează la sfaturi, au nevoie de încurajare şamd. Nu ştiu cum sunteţi voi, dar eu nu aş putea să îi cer sfaturi unuia pe care îl văd pentru prima oară . Chiar nu se gândesc că fiecare dintre noi ne purtăm propriile griji şi nu mai avem nevoie de altele ?
Atunci când urc într-un taxi sau mijloc de transport în comun, îmi place să mă holbez pe fereastră, să mă pierd în gândurile mele. Nicidecum să ascult nişte probleme de cuplu. Un taximetrist îmi spunea că în urmă cu o seară s-a certat cu nevastă-sa. Cică era sătulă de stat singură şi de purtat grija propriilor copii, în timp ce bărbatul ei muncea pe brânci ca să aducă bani în casă. S-a certat atât de rău încât a plecat de acasă şi s-a dus la una de vindea păsărică la colţ de stradă, că doar făcuse bani în ziua aceea. După ce şi-a făcut poftele cu aia, s-a întors acasă şi i-a tras o palmă nevestei deoarece îl acuza că a fost la curve. Cum naiba să îi spună lui aşa ceva, că el munceşte de dimineaţa până noaptea şi nu are timp de alte prostii.
Simţeam cum mi se face scârbă în timp ce tipul îmi povestea toate aceste întâmplări. Îmi era scârbă de concepţia aia de bărbat autoritar care poate să facă tot ce îi trece lui prin cap, că doar e bărbat. Era genul de om care credea că femeia trebuie să stea la cratiţă, ori eu nu suport aşa ceva. L-am rugat să mă oprească în dreptul unui obelisc, întrucât ajunsesem aproape de destinaţie. În timp ce îi făceam plata pentru transport, m-a rugat să îmi dau cu părerea despre tot ceea ce mi-a povestit. I-am spus că nu vreau să mă bag în povestea lui şi că toate aceste lucruri ar trebui să le discute faţă în faţă cu nevastă-sa. Omul a insistat, aşa că l-am lovit cu un răspuns sincer. I-am spus că nu sunt de acord cu ceea ce a făcut, iar faptul că a dat în nevastă-sa spune totul despre el ca om. Înainte de a închide uşa i-am spus că oamenii, în general, nu suportă taximetriştii care îşi fac viaţa publică. Pentru asta există OTV. Tipul mi-a mulţumit pentru bani, după care m-a înjurat că am curajul să îl judec.
Nu pot să cred că nu aţi dat peste astfel de specimene, aşa că vă cer o părere : suferă taximetriştii de singurătate ? Care este povestea voastră în timp ce mergeaţi cu taxi-ul ?
Prins în trafic
Am fost la Bucureşti. Deşi asta spune totul despre trafic, o să detaliez puţin. Din Focşani şi până la intrarea în Bucureşti ( pe Urziceni ) am făcut două ore şi jumătate. Am mers lejer, drumul nu foarte aglomerat, am ascultat muzică etc. Simţeam că începe week-end’ul. De la intrarea din Bucureşti şi până în Berceni ( undeva pe la Piaţa Sudului ) am făcut peste o oră şi jumătate. Ca număr de kilometri sunt 18, pe care în mod normal îi faci cam în 20 de minute.
După ce mi-am terminat treaba în Berceni, a trebuit să ajung prin Crângaşi pentru a-mi vizita naşii şi verişorii. Aveam de mers cam 10-11 km, pe care în mod normal i-aş fi făcut în maxim 15 minute. Cum nu trăim într-o ţară normală, cu trafic normal şi lume civilizată, a trebuit să parcurg acest traseu în aproximativ 2 ore. Două ore de mers bară la bară, de nervi şi claxoane adresate dobitocilor care se băgau în faţă ca nişte nesimţiţi. Mi-am imaginat cum este să fii bucureştean, să fii nevoit să înfrunţi traficul ăsta nenorocit în fiecare zi când te duci şi te întorci de la serviciu, sau atunci când te duci să îţi faci cumpărăturile. Trebuie să fii stresat la maXX. Eu unul aş alege metroul şi tramvaiul ca mijloc de transport.
Ce mi-a plăcut în Bucureşti :
¤ parcurile şi spaţiile verzi au început să se înfrumuseţeze / înmulţească
¤ faţă de ultima dată când am fost în Bucureşti, parcă este mai puţină mizerie
¤
Ce nu mi-a plăcut în Bucureşti :
¤ traficul
¤ nesimţirea la volan
¤ bulangii de la colţurile magazinelor care fac pe sclavii pentru o ţigară sau care încearcă să îţi vândă la suprapreţ diferite mizilicuri
¤ boschetarii care stau la semafoare şi îţi aruncă zoaie pe parbriz crezând că le spală
¤ lipsa locurilor de parcare ce poate duce de multe ori la avarierea maşinilor în cazul în care îi ocupi locul altuia
¤ aglomeraţia de pe calea griviţei şi podul Grant
Bineînţeles, sunt mai multe plusuri şi minusuri, însă le-am scris pe acelea de care m-am lovit eu ieri. În concluzie, deşi Bucureştiul oferă multe posibilităţi de afirmare pe plan profesional sau personal, nu m-aş muta acolo în vecii vecilor. Prefer oricând Braşovul, Bacăul sau Iaşiul în locul Bucureştiului.
Trafic infernal
Cred că în ultimele zile am făcut cel puţin 10 drumuri până la Galaţi . Cunosc traseul ca-n palmă. De multe ori văd aceleaşi maşini în anumite localităţi. Este poate cel mai urât drum posibil. Mă refer la traseul Mărăşeşti-Tecuci-Galaţi. Foarte multe localităţi, o grămadă de căruţe şi biciclişti, mulţi posesori de Dacia 1310. Cel puţin trei sferturi din drum eşti obligat de semnele de circulaţie să mergi în limita a 50 km/h. Eu unul nu prea respect acest lucru şi merg de cele mai multe ori cu 70-90 km/h prin localităţi.
Din fericire nu prea întâlneşti echipaje de poliţie. Rareori le vezi prin localitaţile Hanu Conachi, Braniştea, Tudor Vladimirescu sau Şendren. Din păcate, posesorii de Dacia 1310 şi căruţele de pe marginea drumului te obligă de cele mai multe ori să mergi în limita a 50 km/h. Ca să nu mai vorbesc de tirurile care formează în spatele lor ditamai coloanele de maşini.
La toate acestea adaug perioada asta de concedii şi plimbări inutile ale şmenarilor care vor să arate lumii ce maşini mişto au ei. Nu numai pe traseul acesta este aglomeraţie mare. Cu siguranţă aglomeraţia atinge cote halucinante pe Autostrada Soarelui saupe Valea Prahovei, însă pe mine mă deranjează mult că un drum pe care în mod normal îl faci într-o oră şi un sfert, eşti nevoit să îl faci acum în două ore cel puţin. Noroc că nu m-au prins radarele mergând cu peste 120 la oră acolo unde găseam porţiuni libere.
Apropo de aceste drumuri, sunt nevoit să le fac şi în continuare întrucât scumpa mea soţie nu a născut încă. Cine ştie când o va face…
Eh…şi eu care credeam că voi reveni tătic… 
Record de trafic
Să privim şi partea bună a campaniei electorale, dar mai ales a conţinutului de pe acest blog mult iubit 
. Astăzi am înregistrat un record din punct de vedere al vizitatorilor pe blog. Dacă în urmă cu o lună şi ceva, în urma unui articol SEO, am avut în jur de 100 şi ceva de vizite într-o zi, astăzi s-a întâmplat inevitabilul : 235 de vizitatori şi 953 de page visits la ora 22.45.
Numărul vizitatorilor creşte şi sper ca până la ora 24 să am cel puţin 250 de vizitatori.Stau bine şi la page rank , adică : PR – 3 . Aviz celor care doresc publicitate pe site
Vă mulţumesc pentru interesul arătat vouă celor care obişnuiţi să mă vizitaţi, la fel cum le mulţumesc şi celor care au ajuns recent pe acest blog, cu speranţa că vor rămâne aici pentru a dezbate probleme diferite.
Voi fi fericit să o las moale cu politica şi să trec la subiectele care , vorba aia, m-au făcut celebru 
Acelaşi ca întotdeauna,
d3m3ntzial
Fii si tu fan Herbalife!
Twitter
-
Statistici